Potrivit presei de la Budapesta, Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur în septembrie, astfel că statul vecin deține acum mai multe rezerve de aur decât România. Alături de unguri și-au mărit rezervele de aur Polonia, Turcia, Serbia, China, India sau Singapore, conform unei analize Tavex România.
Potrivit Agerpres, rezervele oficiale de aur ale României sunt 103,6 tone, dintre acestea 61 de tone sunt deținute în seifurile Băncii Angliei. România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele de aur și pe locul 6 în regiunea Europa de Est.
Deținerea rezervelor de aur este destul de importantă, conform specialiștilor. “Scopul principal în deţinerea aurului este că acesta permite menţinerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de independenţă faţă de infrastructura pieţelor financiare globale”, au explicat experţii Tavex.
Raportat la totalul rezervelor internaționale, aurul are o pondere de 12% în rezerva României. Din momentul în care a fost introdus noul leu românesc, valoarea a fluctuat între 6,24% și 14,14%. Cu toate acestea, deținerile efective de aur s-au modificat puțin în termeni cantitativi.
Mai mult, fluctuațiile sunt cauzate de schimbarea prețului aurului dar și de schimbarea celorlalte active deținute cum ar fi titlurile de stat. În 2024 prețul aurului a crescut cu 25%, astfel că automat aurul va avea o cotă parte mai mare din totalul rezervelor.
”Recomandările Fondului Monetar Internaţional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaţionale ale unei ţări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croaţia, ţări care nu deţin aur deloc) şi 75% (ţări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA şi Germania).
Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menţinut de Banca Naţională a României. Totuşi, într-o lume în care datoriile publice şi private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – şi cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10 – 12% din aur.
Este suficient pentru a acoperi creanţele diverselor părţi asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligaţiuni corporative, depozite bancare etc.)“, declară Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România. Deși 2024 a fost marcat de tăierea dobânzilor, pentru a stimula creditarea, BNR nu a cumpărat aur cum a făcut Ungaria.
Ultima achiziție a avut loc în 2002, scopul BNR de atunci fiind de a menține cursul de schimb dintre leu și euro. Aurul este util ca fond în caz de urgență, activele pot fi folosite în ceea ce privește implementarea politicii monetare, în timp ce rezervele pot fi folosite ca ancoră pentru valoarea monedei naționale.