Căpșunele românești, preț dublu față de cele din import! Aceasta este drama cultivatorilor nevoiți să țină serios de bani pentru a-și amortiza investițiile făcute. Mai mult de atât, oamenii se plâng că lumea nu este interesată de proveniența fructelor ci cumpără în funcție de cel mai ieftin produs.
Începutul lunii aprilie a adus în piețele bucureștene și primele căpșune românești. După o iarnă lungă, fermierii spun că au tras din greu ca să ofere condiții plantelor.
Peste 15 mii de euro costă o asemenea afacere, una care nu îți garantează deloc profit. Mai ales că, România a devenit un importator puternic pe piață.
Familia Raicu are căpșune în trei sere. E la al treilea an în care cultivă acest fruct, dar grijile nu lipsesc. Prima recoltă se vinde în general cu prețul cel mai mare. Problema este că nici dacă ar continua să comercializeze la acest preț nu reușesc să scoată banii.
„Noi avem căpșune românești, căpșune zemoase, gustoase, parfumate. Se pretează pentru consum, dulceață, tot ce vreți. Avem un sistem special prin care le-am ținut cald plantelor până acum, iarna nu ne-a iertat deloc.
Nu sunt ele foarte pretențioase, dar frigul te poate scoate din joc. Căpșunele au nevoie de soare, de lumină, sunt dependente de așa ceva.
Din păcate, piețele și hipermarketurile sunt pline de căpșune din import. Se vând la prețuri destul de bune, prețuri care ne lasă pe noi fără reacție. Eu n-am cum să dau cu 10 lei la început de aprilie. Ar fi sinucidere curată. Credeți că îi interesează gustul pe cei care cumpără? Nu știu ce să zic”, a zis pentru site-ul nostru unul dintre proprietarii afacerii.
Producătorii din țară spun la unison că recolta din 2021 este una târzie. Se întâmplă lucrul acesta din cauza frigului din luna martie. Plantarea multor soiuri a fost întârziată.
Prea puțini au reușit să culeagă ceva până acum. În mod normal, grosul căpșunelor românești va fi undeva aproape de finalul lunii aprilie, începutul lui mai. Până atunci, importul este baza.
Deocamdată, căpşunele din producţia internă, de exemplu, sunt vândute la 25-30 de lei, faţă de 10-15 lei cât este preţul celor aduse din Spania.
Producătorii spun însă că nu vor mai putea sta prea mult pe piață cu un preț ridicat. Vor fi nevoiți în curând să coboare aproape de prețul celor din import. Lucrul acesta înseamnă de multe ori o afacere în pierdere.
„Pentru mine, pentru noi că suntem mai multe familii în zonă, vă spun sincer, tot ce scade sub 15 lei înseamnă pierdere. Cam acesta ar fi prețul la care putem discuta despre o afacere profitabilă. Dar prețul este uneori dat și de importuri.
Pentru că degeaba vând eu căpșune mai bune cu 20 de lei, dacă lângă mine sunt cu 10. Lumea se mai strâmbă că sunt acre, dar rămân cu 10 lei în buzunar”, a mai adăugat Raicu Dinu.
Piața românească este invadată de importuri în ultima perioadă. Căpșunele nu aveau cum să lipsească din acest meniu. Țara noastră a importat căpşune de peste 15 milioane de euro anul trecut. Cele mai multe dintre ele provin din Turcia, Grecia, Spania şi Bulgaria.
Dacă ne raportăm la exporturi, atunci producătorii aproape că nu există. România reușește să trimită căpșune de puțin peste 150 de mii de euro în alte țări.
„Eu stau și mă întreb ce face statul român. Înțeleg regulile de la UE, înțeleg mersul, dar nici nu poți să calci în picioare producătorul de la tine din țară, din țara ta. N-ai nicio șansă de supraviețuire.
Pe lângă faptul că marile magazine nici nu prea ne bagă în seamă, pe lângă faptul că Guvernul nici nu știe de noi, suntem ai nimănui, n-avem parte de niciun ajutor, de nimic, pare că e o joacă și o întrecere a celor care aduc cât mai multe importuri.
Fraților! Avem și noi căpșune în țara noastră, în România asta a noastră. Apar puțin mai târziu, dar sunt sănătoase, nu rămân albe după ce le speli.
De ce nu se fac controale în piețe, să vedem și noi care sunt producători adevărați, care vând produse românești așa cum se laudă că o fac?”, a întrebat și Ghioacă Paul, un producător din zona Satu Mare.
Inginerul Ştefan Orlaie, proprietar al pepinierelor Hida, unul dintre cei mai importanţi producători de material săditor de căpşuni şi arbuşti fructiferi de pe piață, spunea că, în acest moment, sămânța românească s-a mai pierdut.
„Soiurile nou apărute urmăresc mai mult mărimea şi aspectul. Şi la soiurile româneşti s-au folosit soiuri străine, din import, deci nu ştiu cât de româneşti mai sunt”, transmitea acesta.
Producătorii spun, totuși, că fructele românești nu sunt doar mari și frumoase, ca cele din Turcia, de exemplu, ci au mărimi diferite. De asemenea, culoarea este foarte importantă.
Cele autohtone sunt de un roșu aprins, spre deosebire de cele de import, care sunt de culoare roșu închis. De remarcat că aspectul celor românești nu este neapărat „la linie”. Și cele mai mici pot fi dulci, zemoase și parfumate.
Un alt detaliu interesant este că fructele românești nu sunt ambalate în caserole de plastic, ci transportate la piață în lădițe de lemn.