Care ar putea fi consecințele dezincriminării consumului de canabis în România. Experiențele altor state

Un grup de parlamentari REPER au depus la Senat un proiect de lege prin care se propune dezincriminarea penală pentru consumul sau deținerea de canabis, cu condiția să nu fie depășit pragul de 3 grame. Pedeapsa cu închisoarea ar urma să fie înlocuită cu o simplă amendă contravențională, însă cei care dețin o cantitate mai mare decât cele trei grame vor putea fi în continuare urmăriți penal pentru trafic de droguri.

Proiect pentru relaxarea sancțiunilor

În momentul de față, România are printre cele mai restrictive politici penale față de consumul de droguri. Teoretic, consumul de droguri nu este pedepsit, ci doar deținerea, ceea ce este un nonsens întrucât, ca să consumi, trebuie să deții, fapt ce îi face pe consumatorii ocazionali sau pe cei dependenți de substanțe interzise pasibili de închisoare. Mai mult, o serie de proiecte de lege aflate deja în procesul parlamentar de legiferare propun chiar înăsprirea sancțiunilor pentru consum într-o măsură chiar mai mare decât pentru traficanți.

În contra curentului dominant actualmente printre parlamentarii români, cei de la REPER au venit cu un proiect care susține tocmai relaxarea legislației. „Politicile publice din jurul consumului recreațional de canabis au cunoscut schimbări fundamentale în ultimii 20 de ani, trecând de la prohibiția totală, către pasul minim de dezincriminarea posesiei în scopului consumului personal – ceea ce criminologii numesc „o revoluție globală a dezincriminării drogurilor”, în special a posesiei de canabis pentru România”, se spune în expunerea de motive a proiectului.

Trendul european al dezincriminării

Inițiatorii invocă faptul că nu există o legătură directă între pedepsele dure și consumul de droguri într-o țară, iar sancțiunile penale nu au făcut decât să creeze dificultăți în ajutorarea persoanelor dependente de droguri, întrucât statele au fost mai preocupate să le bage la închisoare decât să le ajute să scape de adicție și să le reintegreze social. În consecință, din ce în ce mai multe state renunță la aceste politici, iar consecințele dezincriminării sunt considerate un succes, fiind date exemplele mai multor state europene: Austria, Cehia, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania ș.a.m.d.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Canabisul este de departe drogul cel mai consumat în lume, însă efectele sale nocive sunt relativ reduse prin comparație cu alte substanțe psihoactive. Potrivit Raportului european privind drogurile pe anul 2022, elaborat de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, peste 22 milioane de adulți europeni au consumat canabis în anul precedent. Prin contrast, doar 1.000.000 au consumat heroină sau alte opioide, însă această din urmă categorie de droguri este responsabilă pentru trei sferturi din supradozele fatale înregistrate.

De aici rezultă și principalul argument al celor care susțin dezincriminarea consumului de canabis, anume că poliția și procurorii ar putea să-și concentreze eforturile pentru combaterea traficului de droguri foarte periculoase (heroină, cocaină, „etnobotanice” ș.a.) în loc să piardă timp și resurse pentru urmărirea penală a consumatorilor de marijuana, de obicei ocazionali. Astfel se explică și dezincriminarea posesiei de canabis pentru cantități mult mai mari decât cele 3 grame propuse de către REPER: 100 de grame în Spania, 25 de grame în Portugalia, 15 grame în Israel, 10 grame în Cehia.

Erori de logică în ce privește consumul de canabis

Într-un studiu intitulat „Rethinking the Consequences of Decriminalizing Marijuana”, președintele JFA Institute din Washington, James Austin, a subliniat erori nu doar factuale, ci și de ordin logic pe care le fac cei care susțin sau se opun legalizării consumului de canabis. O eroare pe care a identificat-o printre cei partizanii dezincriminării este faptul că presupun că vor fi reduse costurile funcționării poliției cu procentajul reprezentat de deținerea de droguri în numărul total al infracțiunilor.

Austin argumentează că reducerea cheltuielilor funcționării instituțiilor de ordine publică ca urmare a dezincriminării deținerii de droguri pentru consum va fi doar marginală, întrucât costurile necesare sunt reprezentate în majoritate de costuri fixe, precum cele cu salariile și infrastructura, el dând exemplul unei curse de avion care va costa operatorul aerian aceeași sumă, indiferent de numărul pasagerilor din avion.

Digisport.ro

Decizia luată de Arpad Paszkany și noua sa iubită: anunțul făcut la scurt timp după ce s-au afișat împreună

În ce-i privește pe adversarii dezincriminării, expertul american a descoperit alte erori logice. Prima ar fi teama că legalizarea ar duce la creșterea consumului, ceea ce reprezintă o evaluare eronată întrucât oricum marijuana este consumată de foarte mulți oameni. În al doilea rând, este considerată eronată asocierea consumului de marijuana cu infracționalitatea.

Dând exemplul Statelor Unite el a arătat că, începând din anii 90, consumul de canabis a crescut constant, în schimb rata criminalității s-a redus considerabil. „Așa s-ar putea argumenta că și consumul de lapte este o cauză a infracțiunilor din moment ce toți infractorii au consumat lapte, unii chiar înainte de comiterea infracțiunii”, a comentat Austin.

În fine, James Austin demontează aserțiunea că marijuana ar fi un „gateway drug”, adică un drog de trecere până la consumul de substanțe mai periculoase, precum cocaina sau heroina. Aceasta ar fi infirmată de faptul că, deși prevalența consumului de canabis este de ordinul milioanelor în fiecare lună, ponderea consumatorilor de cocaină sau heroină este incomparabil mai mică.

Un alt studiu, publicat de Institutul Cato în 2021 privind efectele legalizării consumului de canabis într-o serie de state ale SUA în deceniul precedent, arăta că, într-adevăr, consumul a crescut în statele care au legalizat această substanță, însă creșterea a variat apreciabil de la un stat la altul. În generală însă, creșterea a fost doar o continuare a tendinței deja existente în perioada în care substanța era interzisă. „În esență, creșterea folosirii marijuanei ar putea să nu fie o consecință a legalizării, ci o cauză a acesteia”, se spune în studiu. De asemenea, nu a fost identificată o conexiune între consumul de marijuana și rata infracțiunilor comise cu violență.

Povestea de succes a Portugaliei

Un caz aparte în Europa este cel al Portugaliei care, în 2001, a luat o decizie foarte radicală la acea vreme. Dezincriminarea adoptată atunci nu viza doar consumul și deținerea de canabis, ci de orice drog, în cantități echivalente cu consumul estimat pentru o perioadă de 10 zile. Numai că decizia care părea să facă din această țară un paradis pentru consumul de droguri a fost inclusă într-un pachet mai amplu de măsuri, care a făcut ca Portugalia să înregistreze în următorii ani o prevalență mai redusă a consumului de droguri la tineri pentru toate categoriile de stupefiante: de la 14,1% în 2001 la 10,6% în 2006 pentru categoria de vârstă 13-15 ani și de la 27,6% în 2001 la 21,6% în 2006 pentru tinerii din grupa 16-18, interval în care în restul Europei procentajele creșteau.

Au fost înființate „comisii de descurajare” în unitățile teritoriale care fie puteau să suspenda plata amenzii contravenționale pentru deținere în cazul în care persoanele vizate recurgeau la consiliere, fie puteau să aplice o gamă largă de sancțiuni complementare, mai puțin urmărirea penală care era exclusă: suspendarea dreptului de exercita anumite profesii precum medic, avocat sau șofer de taxi; interdicția de a frecventa localuri „de risc”, precum cluburile de noapte; interdicția de a interacționa cu anumite persoane; interdicții de călătorie; stoparea acordării anumitor beneficii de asistență socială.

Înainte de dezincriminare, un lider de partid avertiza asupra riscului de transformare a Portugaliei într-o destinație turistică pentru consumatorii de droguri. „Vor fi avioane pline cu studenți care se vor îndrepta spre Portugalia ca să fumeze marijuana sau să ia substanța chiar mai nocive, știind că nu-i putem băga la închisoare. Le promitem soare, droguri și orice drog vor”, spunea Paulo Portas. Temerile au fost infirmate astfel că în 2005, la patru ani de la renunțarea la pedeapsa penală pentru consumul de droguri, 95% dintre contravenienți erau cetățeni portughezi.

În schimb, a crescut numărul dependenților care cereau ajutorul statului pentru tratarea adicției, fiind conștienți că acum nu mai riscau să fie urmăriți penal. Totodată, s-a înregistrat o scădere accentuată a numărului de infracțiuni asociate consumului de droguri, precum și a deceselor asociate consumului.

Un alt câștig a fost scăderea numărului de cazuri de infectare cu HIV/SIDA printre consumatorii de droguri, succes notabil în condițiile în care Portugalia avea cea mai mare pondere a infectărilor în acest segment de populație din întreaga Uniune Europeană. „Eliberându-și cetățenii de teama de acuzării și întemnițării pentru consum de droguri, Portugalia și-a îmbunătăți dramatic capacitatea de a-i încuraja pe consumatorii de droguri să devină deschiși la tratament”, se spunea într-un studiu care evalua efectele dezincriminării după opt ani de la aplicare.