Care este clubul cu cele mai mari venituri din lume și campionatul care produce cei mai mulți bani. Bogdan Baratky, analiză privind rapoartele UEFA în comparație cu SuperLiga

Spuneam în precedentul material că fotbalul a crescut exponențial în complexitate prin evoluția către business. Fotbalul este, fară dubii, o afacere globală, nu doar un sport cu audiență globală. Dacă parcurgi analizele financiare ale UEFA, e greu să nu rămâi cu impresia că sus-numita organizație deține fotbalul și îl francizează pe bătrânul continent.

Informațiile financiare colectate de organismele de licențiere din fiecare federație națională sunt transmise la UEFA (similar cu Head Quarterul unei multinaționale). Acolo cifrele sunt agregate și puse la dispoziția publicului sub forma unui raport complex, produs de UEFA Intelligence Centre și asumat prin semnătură de Președintele UEFA – Ceferin și respectiv Directorul Financiar UEFA – Traverso. După toate regulile unei multinaționale globale.

Vă propun să răsfoim împreună ultima variantă a acestui raport, pentru anul fiscal 2023. Documentul este unul complex, acoperind toate campionatele din Europa (primele ligi), adică peste 700 de cluburi. Fiecare ligă este analizată în funcție de 20 de indicatori de performanță (KPI). Pentru că informația este foarte bogată, astăzi ne vom referi numai la secțiunea venituri. Pentru a ne acomoda împreună cu informația și modul în care este ea structurată, discutăm astăzi despre veniturile ligilor europene (top 20 ligi) și a celor mai performante cluburi la fiecare categorie analizată (top 20 cluburi). În materialele următoare vom acoperi capitolele cheltuieli, transferuri, profitabilitate și vom introduce SuperLiga în comparație.

Fobalul European de prima ligă – un business cu cifră de afaceri de 26.8 miliarde EUR în 2023

E o cifră de afaceri uriașă, comparabilă cu cea a oricărei multinaționale de anvergură din orice industrie. Spre comparație, BMW a raportat tot în 2023 vânzări de 27.85 miliarde EUR în Europa pe segmentul auto. Atenție, cele 26.8 miliarde EUR se referă doar la veniturile înregistrate de fotbalul de prima ligă din Europa. Vom vedea în continuare structura acestor venituri, analizând top 20 ligi și top 20 cluburi europene.

Digi24.ro

Fetiță de patru ani, în comă după ce ar fi fost bătută grav. Dosar penal pentru tentativă de omor

Venituri totale – top 20 ligi

Primele 20 de ligi europene au produs cumulat 25.5 miliarde EUR din totalul de 26.8 miliarde EUR, confirmând polarizarea financiară a lumii fotbalului. Premier League e lider detașat cu 7.15 miliarde, urmată de un grup de 4 ligi (Spania, Germania, Italia, Franța) cu venituri totale în intervalul 2.4-3.6 miliarde. Rusia a încheiat 2023 puțin sub 1 miliard, în timp ce Olanda, Portugalia, Belgia și Turcia formează un fel de eșalon 3, cu venituri cuprinse între 534 și 680 milioane. Top 5 ligi (Anglia, Spania, Germania, Italia, Franța) cumulează 19.7 miliarde din totalul e 26.8. Ultimele 6 ligi au înregistrat venituri sub 200 milioane fiecare. De remarcat faptul că Premier League a produs un venit egal cu Bundesliga și La Liga cumulat.

Digisport.ro

”Brutal”. Shakira a urcat pe scenă și ce a urmat face înconjurul lumii! Reacția artistei, ”de milioane”

Lider detașat este, desigur, Real Madrid, cu peste 1 miliard. Alte 10 cluburi au depășit granița jumătății de miliard (500 milioane), în timp ce ultima clasată (OM), depășește ca venit anual ligile din Austria, Suedia, Norvegia, Israel, Polonia, Grecia și respectiv Ungaria. În top 20 regăsim 9 cluburi din Anglia (cu un venit total de 5.2 miliarde), 3 din Spania (2.24 miliarde), 3 din Italia (1.16 miliarde), 3 din Germania (1.6 miliarde) și 2 din Franța (1.1 miliarde). A spus cineva ca “nu joacă banii”?

Venituri ticketing – top 20 ligi. Peste 50 de cluburi produc peste 1 milion de euro/meci

Din totalul de 25.5 miliarde, ticketing-ul a produs 4 miliarde; primele 20 de ligi au contribuit la această sumă cu 3.93 miliarde, adică aproape 13% din total. La acest capitol de venituri polarizarea este și mai accentuată – primele 5 ligi au produs în total 2.94 miliarde din totalul de 3.93. Surprinzător, imediat sub top 5 regăsim Olanda, cu 178 milioane încasate din ticketing. Trebuie însă să știți că gradul de ocupare al stadioanelor primei ligi din Olanda depășește (incredibil, nu?), 99%.

Primele 20 de cluburi după acest criteriu („gate revenue” în raportul UEFA) au încasat un total de 1.93 miliarde, cu 8 cluburi generând peste 100 de milioane. În top 20 regăsim 6 cluburi din Anglia (cu un venit total de 687 milioane), 3 din Spania (381 milioane), 4 din Italia (275 milioane), 3 din Germania (239 milioane) și 2 din Franța (236 milioane), 1 din Turcia! (Galata) și 1 din Scoția! (Rangers).

Există 50 de cluburi care produc peste 1 milion de euro per meci. Interesantă este însă analiza veniturilor per spectator în cazul acestor cluburi. Pentru cele 50 de cluburi care au depășit bariera milionului la meciurile de acasă, 1 spectator „produce” între 137 EUR (PSG) și 23 EUR (Sevilla). Doar 4 cluburi depășesc pragul de 100 EUR – PSG (137), Barcelona (118), Real și Arsenal (102). Este singurul criteriu la care Real nu conduce clasamentul și sunt curios cum a influențat „noul” Bernabeu această statistică. Cu siguranță venitul per spectator este influențat nu doar de puterea de cumpărare a țării și orașului, ci și de prețurile cu care clubul reușește să vândă lojile și locurile VIP.

Audiențele și veniturile din ce în ce mai spectaculoase indică o realitate a fotbalului actual – acesta se adresează nu doar suporterilor, ci și amatorilor de entertainment. Stadioanele marilor branduri din fotbal au crescut tot mai mult în capacitate, pentru a face loc acestei categorii importante pentru bugetul unui club – amatorul de divertisment fotbalistic, turistul microbist. Este asta bine pentru fotbal? Pentru business cu siguranță da. Pentru spiritul originar al acestui sport, părere subiectivă, nu. Dar odată ce am dus fotbalul în zona entertainment-ului, suntem pe un drum fără întoarcere. Fotbalul modern are, din toate punctele de vedere ca model sportul American; iar în America sportul e încadrat la categoria show-biz, adresându-se unui public extrem de larg, care excede cu mult categoria suporterilor.

Drepturi TV – 8,2 miliarde de euro pentru top 20 ligi

Este capitolul la care piața a înregistrat cele mai mici variații față de 2019. Pe de o parte pentru că s-a atins probabil un nivel de saturație, pe de alta pentru că aceste contracte sunt multi-anuale, deci variațiile se văd la momentul renegocierii. Desigur, Anglia conduce clasamentul cu 3.2 miliarde din totalul de 8.2 miliarde încasări la top 20 ligi. Italia, Germania și Spania depășesc și ele bariera miliardului, dar toate trei la un loc abia ating sumele din Anglia. Urmează Franța în zona jumătății de miliard, după care intrăm în teritoriul “normalului”. Din nou însă, top 5 ligi domină categoric clasamentul: 7.3 miliarde cumulat din 8.2 miliarde.

Activități comerciale – top 20 ligi. Lupta se dă pentru acapararea Americii de Nord, Orientul Mijlociu și Asia

Aceste venituri au devenit cele mai importante pentru cluburile de top, depășind drepturile TV. 8.9 miliarde au produs primele ligi europene în 2023, din care 8.5 miliarde în top 20 ligi. Anglia domină și acest clasament, însă Germania (grație puterii de cumpărare) devansează Spania. Situația este mai puțin debalansată la acest capitol, pentru că o componentă importantă a veniturilor din activitatea comercială este merchandising-ul, iar aici dimensiunea bazei de suporteri și simpatizanți își spune cuvântul prin achiziții directe. Interesant și foarte adevărat: deși aceste venituri sunt mai mari, ele nu aduc mai mult profit decât drepturile TV, deoarece vin la pachet cu costuri de operare și achiziție importante.

Real domină clasamentul (458 mil), urmată de City (415). Urmează 4 cluburi care depășesc 350 milioane venituri la acest capitol – Man Utd, Barcelona, PSG, Bayern și respectiv Liverpool. Urmează grupul 200+, format din Tottenham, Arsenal, Dortmund și Chelsea. Polarizarea e evidentă și arată modul în care brandurile globale acaparează piață fotbalului. Acesta este motivul pentru care marile cluburi duc o bătălie crâncenă pentru acapararea piețelor noi – America de Nord, Orientul Mijlociu, Asia. Iată de ce vedem tot mai multe competiții de club (chiar și interne) mutate acolo, iată de ce tot mai multe turnee de pregătire au astfel de destinații. Fotbalul este astăzi un produs în căutare de piețe, o afacere care își propune doar maximizarea veniturilor.

Graficele de mai sus arată ipocrizia actuala a vechii ziceri din fotbal: “nu joacă banii”. Ba bine că nu! Sintagma e poate valabilă între cluburi din aceeași categorie de venituri, acolo unde câteva (zeci) de milioane nu se simt. Când ieși din aceste topuri, banul nu doar joacă; distruge efectiv ideea de sport și competiție.

Merchandising – top 20 cluburi. Surpriza vine de la Turcia

Doar din merchandising, cel mai puternic brand global din fotbal – Real – face aproape 200 milioane. Al doilea, Bayern – 171 milioane, la egalitate cu Barcelona. Spre comparație, ultimul brand din top 20 cluburi la acest capitol – AS Roma – produce “doar” 27 milioane.

Absolut remarcabil, Turcia are 2 reprezentante în top 20 după venituri comerciale (Galata și Fener) și 3 în top 20 merchandising (intră și Beșiktas). Interesant, în acest ultim top avem 9 cluburi cu Adidas (primele două din top – Real și Bayern), 6 cu Nike și 5 cu Puma (Galata, cel mai bine clasat, pe locul 9).

Venituri UEFA – top 20 ligi

Distribuția acestor venituri e mult mai echilibrată în top 5, însă și sumele sunt mult mai mici – 2.9 miliarde în 2023, din care 2.6 miliarde pentru top 20 ligi, din care 1.8 miliarde pentru top 5.

Dacă în acest punct al lecturii aveți senzația că afacerea fotbal are că principali beneficiari cluburile din top 5 ligi, eu nu am argumente să vă contrazic. Adaug doar o nuanță: dacă vom analiza cluburile acestor ligi, vom vedea că principalii beneficiari sunt cluburile de top, adică brandurile globale, sau cu aspirații globale.

Alte venituri (non-comerciale) – top 20 ligi

O categorie de venit care are mult mai puțin de-a face cu performanța economică sau cu cea sportivă. Avem aici subvenții, granturi sau donații, deci suport guvernamental sau local (municipal). E ceea ce vedem și în SuperLiga, la anumite cluburi, la capitolul subvenții, sau mascat la capitolul sponsorizări în anumite cazuri. 2.7 miliarde e totalul veniturilor la această categorie, din care 2.3 miliarde în top 20 ligi. Sar în ochi Franța, Belgia și Ungaria.

Și mai sare în ochi ceva – diferența dintre 2.7 și 2.3 înseamnă 400 de milioane, bani care finanțează fotbalul în ligile din afara top 20. Sunt bani fără de care fotbalul probabil nu ar putea exista în acele orașe/țări.

Cum în mod convenabil UEFA nu oferă și o statistică la nivel de club pe acest tip de venituri, iată câteva detalii din Franța. În 2022 LFP a încheiat un acord în valoare de 1.5 miliarde cu CVC Capital partners, un fond de investiții global. Suma, distribuită pe mai mulți ani, 600 de milioane reprezentând tranșa din 2022.

Desigur, banii au fost împărțiți echitabil intre cluburi: PSG 200 mil, OM și Lyon cate 90 mil, Nice, Rennes Monaco și Lille cate 80 mil, restul din Ligue 1 aproximativ 30 mil fiecare. Cluburile de liga 2 primesc aproximativ 3 milioane fiecare.