Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a explicat, în exclusivitate la TATULICI LA FANAT1K, ce profil au alegătorii lui Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al prezidențialelor din 24 noiembrie.
În primul rând, a spus directorul INSCOP, după votul antisistem acordat candidatului independent Călin Georgescu, nu trebuie blamați alegătorii. De exemplu, a spus el, atitudinea antistem din diaspora, criticată acum. E o atitudine profund greșită de a blama votanții, trebuie explicat sociologic cine sunt acești votanți, chiar și pe un profil pe câteva repere generice, a exlicat Remus Ștefureac.
„Oamenii ăștia cu atitudine antisistem din diaspora, spre exemplu, sunt aceiași, tot antisistem, care l-au ales pe Klaus Iohannis împotiva lui Victor Ponta, sunt aceiași care au votat cu Traian Băsescu când era în competiție cu Mircea Geoană, tot antisistem cumva”, a mai spus directorul INSCOP.
Pe de altă parte, în acest moment, a continuat Remus Ștefureac, Călin Georgescu a captat cumva încrederea acestor grupuri, a unei pături importante a populației care are atitudine antisistem. „Însă e important să cunoaștem și caracteristicile lor și le putem extrage din acest sondaj din ziua votului, care l-a identificat pe domnul Georgescu cu aproape 20%, și ne-am uitat pe profilul lor”, a spus el.
În această privință, a precizat invitatul lui Mihai Tatulici, strict în rândul categoriei 18-24 de ani, Călin Georgescu a obținut de exemplu 31%. La categoria de vârstă de peste 65 de ani, a obținut doar vreo 8%. În privința nivelului de educație, la publicul cu educație superioară, Georgescu a obținut 12-13% iar la publicul cu educație medie și primară, peste 20%.
În privința diviziunii urban-rural, dar mai detaliată, în București, Georgescu a obținut 13-14%. În orașele mari, peste 250.000 de locuitori, a obținut în jur de 16%. În orașele mici, sub 35.000 de locuitori, Călin Georgescu a obținut 23% iar în mediu rural 22%. Aceste profile arată, în primul rând, că cei care au rezonat la aceste mesaje și care au adoptat și o atitudine antisistem sunt oameni care „se confruntă în primul rând cu probleme economice și sociale”, a explicat Remus Ștefureac.
„Sunt oameni care trăiesc exact în acele zone în care în ultimii 15 ani beneficiile clare, nete indubitabile, ale aderării la Uniunea Europeană nu au ajuns la ei. Adică toate acumulările României, și sunt acumulări de prosperitate până la urmă, nu le putem nega (…) s-au distribuit inechitabil. S-a concentrat în marile orașe unde se creează locuri de muncă bine plătite, dar în același timp în orașele mici șomajul a crescut, nu s-au creat locuri de muncă bine plătite, în rural nici atât”, a subliniat invitatul lui Mihai Tatulici.
S-au mai făcut niște drumuri, s-a mai asfaltat, s-a lucrat la infrastructură, la alimentare cu apă și gaze în aceste zone dar nivelul de trai nu a crescut. „În aceste zone populația tânără a migrat în special în marile comunități de români din diaspora care de asemenea alimentează acest tip de vot antisistem”, a spus directorul INSCOP.
„De ce au migrat? Din cauza sărăciei. Deci acest vot nu cred că este stimulat foarte mult de războaiele culturale-identitare pe care noi le mai importăm din Statele Unite sau de atitudini pro-rusești, nici vorbă, românii sunt antiruși și vor fi anti-ruși până la capăt indiferent ce mantre s-ar auzi în stânga și în dreapta, e o teamă de război dar asta-i altceva. În schimb, acest vot este determinat în principal economic și social, și anume de nivelul de trai semnificativ mai scăzut din aceste zone și de faptul că nu este o speranță acolo”, a arătat Remus Ștefureac.
Nu în ultimul rând, în pofida a ceea ce s-ar putea crede, TikTok este foarte răspândit în mediul rural, telefoanele fiind singurul mijloc de comunicare a oamenilor cu copiii lor, plecați la muncă în străinătate și care le-au cumpărat telefoane performante, pe fondul faptului că TikTok a înregistrat o rată de penetrare foarte mare în România în ultimii ani.
În plus, TikTok, bazat pe video scurte, e și o formă de entertainment. „Sunt materiale video multe cu mare capacitate de penetrare, care rezonează cu frustrările alegatorilor, cu un imaginar colectiv”, a mai subliniat Remus Ștefureac.