News

Care este situaţia PNRR în statele UE? România are ”discuţii şi clarificări” privind cele 29 de miliarde de euro, alte ţări au aprobări, vecinii unguri au probleme mari

PNRR-ul României mai are de așteptat până la toamnă, în vreme ce multe alte state membre UE au primit deja aprobările necesare.
07.07.2021 | 12:26
Care este situaţia PNRR în statele UE? România are ”discuţii şi clarificări” privind cele 29 de miliarde de euro, alte ţări au aprobări, vecinii unguri au probleme mari
Ce se mai întâmplă cu PNRR? România are ”discuții și clarificări”, alte state au aprobări, vecinii unguri au probleme mari. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Planul Național de Redresare și Reziliență continuă să creeze controverse în politica românească, iar situația e departe de a fi rezolvată. Veștile ce vin din direcția Bruxelles-ului nu sunt cele mai îmbucurătoare, cel puțin prin prisma faptului că România mai are de așteptat alte două luni pentru o eventuală aprobare.

Unii au văzut această întârziere ca pe ceva bun, în vreme ce alții au aruncat critici dure în direcția guvernului, responsabil pentru întocmirea acestui proiect. Adevărul pare să fie undeva la mijloc în ceea ce privește întârzierea proiectului și mai ales, oportunitatea creată de întârziere.

Conform comunicărilor oficiale ale Comisiei Europene, 14 state au primit deja aprobări pentru planurile naționale întocmite. Au început să fie trimiși chiar și primii bani, semn că lucrurile sunt foarte serioase. S-a vorbit despre faptul că banii vor veni imediat și iată că asta se și întâmplă; oficialii responsabili sunt foarte conștienți că, după criza de anul trecut, rapiditatea cu care sunt dezvoltate mari proiecte de modernizare în statele membre UE este crucială pentru revenirea la normal și chiar pentru progres.

ADVERTISEMENT

România, conform premierului Cîțu, nu se află singură în situația de a avea proiectul neaprobat în prezent. Nu suntem singurii în cazul cărora UE a găsit diverse probleme în PNRR-uri, însă nici nu pare că suntem pregătiți să ne mișcăm foarte repede pentru rezolvarea acestora.

Prim-ministrul a invocat vacanța de vară pe care o au oficialii Comisiei Europene, care pune piedici în calea aprobării PNRR-ului național. Ce nu s-a menționat însă la fel de direct este și perioada acesteia; vacanța este doar în luna august, or suntem încă la început de iulie, iar amânarea aprobării a sosit încă de la final de iunie.

ADVERTISEMENT

Ar mai fi existat o lună de zile la dispoziția oficialilor din România pentru a pregăti un Plan căruia Comisia Europeană să nu-i mai găsească un cusur. Doar că ai noștri și-au asumat, mai mult sau mai puțin voalat, că ar putea să nu livreze în acest interval de timp un plan suficient de bun pentru a fi aprobat.

Două luni de pregătire sunt mai bune decât una, desigur, astfel că România are acum (posibil) suficient timp pentru a revizui planul pe care oficialii de la Bruxelles l-au criticat mai dur sau mai cu blândețe.

ADVERTISEMENT

Bazându-ne pe câteva observații empirice, putem înțelege de ce e mai bine să mai așteptăm. Riscul ca planul să fi fost criticat din nou în următoarele săptămâni ar fi fost unul real și insinuat chiar de către președintele Iohannis.

Acesta chiar a pregătit terenul în ceea ce privește amânarea pentru toamnă a PNRR-ului: ”Nu ne-ar ajuta o aprobare rapidă acum, fără a merge în profunzime, fiindcă ulterior aceste proiecte trebuie implementate și decât să avem discuții ulterioare pe fiecare tranșă de finanțare, cum din păcate s-a întâmplat de multe ori până acum, prefer să avem toate aceste discuții și clarificări la început. Să avem toate aspectele discutate și lămurite cu Comisia, după care să pornim la implementarea proiectelor, în așa fel încât să le putem implementa foarte repede și foarte bine, fără să ne oprim pe parcurs, cum ni s-a mai întâmplat, din păcate, la fonduri europene. Că s-a oprit finanțarea, că proiectul nu a corespuns. Mai bine sacrificăm încă lună de zile sau două, clarificăm tot și când este gata pornim și le punem în practică.”

ADVERTISEMENT

Klaus Iohannis punctează, totuși, foarte bine, arătând că România are carențe în ceea ce privește implementarea corectă a proiectelor cu fonduri europene. De data aceasta, miza este și mai mare decât de obicei, astfel că precauțiile sunt necesare.

Interesant este, însă, că declarația președintelui pare să fi trecut mai degrabă neobservată de publicul local, poate tocmai pentru că președintele subliniază niște probleme cu care România s-a confruntat încă din 2007, probleme rămase încă nerezolvate în mare parte. Florin Cîțu a preferat să fie mai evaziv în ceea ce privește motivele din spatele amânării: ”Mă asigur că vom face un plan foarte bun din plin și nu ne va mai spune Comisia Europeană că proiectul este neeligibil. Nicio țară nu primește bani vara aceasta. După aprobare, vor veni și banii, acesta a fost planul de la început, este vorba de un avans pe care îl vom primi imediat după ce va fi aprobat.”

ADVERTISEMENT

Ce se întâmplă însă în restul Uniunii Europene?

Cu siguranță, planul nostru nu va mai fi trimis încă o dată, pe repede înainte, către Bruxelles, doar pentru a fi trântit cu câteva zile înainte de vacanța din august. Nu suntem singurii rămași pe lângă căruță, însă sunt șanse foarte mari ca lista statelor ”în așteptare” să se scurteze considerabil până la finalul acestei luni.

Folosind principiul ”să moară și capra vecinului”, putem să ne uităm la vecinii unguri și să vedem că alții au probleme mai mari decât ale noastre. Dacă în cazul nostru, e nevoie de clarificări cu privire la implementarea proiectelor, Ungaria se confruntă cu o situație mai dificilă. UE se teme că banii din PNRR nu vor ajunge unde trebuie, ci unde trebuie.

Astfel, Comisia Europeană ar fi suspendat PNRR-ul Ungariei, iar informațiile au fost transmise de către Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe. Acesta arată că decizia nu este o formă de a pedepsi Ungaria, ci de a nu sponsoriza cleptocrația regimului Orban. Cioloș indică faptul că într-un Eurobarometru din iunie 2020, 87% dintre cetățenii maghiari consideră că fenomenul corupției este foarte răspândit în țară.

Pe de altă parte, ministrul maghiar al Justiției spune că decizia de suspendare este, de fapt, un fake news. În paralel, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a declarat în cursul zilei de miercuri că ”M-am consultat cu cabinetul doamnei președinte și cu colegii responsabili de fondurile de redresare și reziliență și cu evaluarea planurilor. Și nu există o astfel de știre, nu am oprit nimic, procesul continuă. Sigur că ne uităm la mecanismele de control din statele membre.”

În scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, membrii Renew Europe subliniază direct că aprobarea planului Ungariei ar trebui legată de crearea unor legi care să împiedice persoane identificate de OLAF ca fiind în conflict de interese sau având un istoric de iregularități financiare să nu aibă acces la fonduri și contracte PNRR. Este dat exemplul ginerelui lui Viktor Orban, Istvan Tiborcz, care a obținut în repetate rânduri granturi semnificative de la UE, în ciuda problemelor legale identificate în privința activităților sale.

Așadar, Ungaria rămâne ”pe bară” în ceea ce privește aprobarea PNRR-ului, prin intermediul căruia ar putea primi până la 7 miliarde de euro. În loc ca guvernul Orban să adopte legislația necesară, e mai probabil ca acesta să adopte o nouă retorică anti-UE, privind condiționarea primirii banilor de ”detalii.”

Ungurii o duc destul de rău și ar putea fi singurii al căror PNRR să fie lăsat la urmă, în următoarele luni. Astfel, România rămâne pe o listă relativ scurtă cu state membre UE ale căror planuri nu au fost încă aprobate, iar lista s-ar putea scurta și mai mult până la momentul aprobării pentru țara noastră.

Statele membre UE cu PNRR-uri aprobate până în 7 iulie 2021

Au trecut aproximativ trei săptămâni de când primele PNRR-uri au fost aprobate, după cum urmează:

  1. În data de 16 iunie, Spania a primit prima aprobare din partea Comisiei Europene, pentru un PNRR de 69,5 miliarde de euro.
  2. În aceeași zi, și vecinii portughezi au primit aprobare pentru PNRR-ul de 16,6 miliarde de euro.
  3. În data de 17 iunie, și Danemarca a primit aprobare pentru 1,5 miliarde de euro prin PNRR.
  4. Tot atunci, Grecia a primit aprobarea pentru 30,5 miliarde de euro prin PNRR.
  5. Pe 18 iunie, și Luxemburg a primit undă verde, având un PNRR de 93 de milioane de euro.
  6. În data de 21 iunie, PNRR-ul Slovaciei, de 6,3 miliarde de euro, a primit aprobare.
  7. Tot pe 21 iunie, și Planul Austriei, de 3,5 miliarde de euro, a primit aprobarea UE.
  8. O zi mai târziu, pe 22 iunie, Germania primea aprobarea pentru un PNRR de 25,6 miliarde de euro.
  9. Letonia a primit în aceeași zi aprobarea pentru Planul de 1,8 miliarde de euro.
  10. Tot pe 22 iunie, Italia a primit aprobarea pentru un PNRR în valoare de 191,5 miliarde de euro.
  11. Franța are acordul UE încă din 23 iunie, pentru un PNRR de 39,4 miliarde de euro.
  12. Belgia a primit tot pe 23 iunie acordul pentru PNRR-ul de 5,9 miliarde de euro.
  13. Pe 1 iulie, Slovenia a primit acordul pentru un Plan de 2,5 miliarde de euro.
  14. O zi mai târziu, Lituania a primit aprobarea pentru Planul său, în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Numărul statelor care primesc aprobări este în continuă creștere, avem deja două membre UE ce au primit aprobarea în luna iulie. Ar putea apărea și altele, însă e foarte posibil ca premierul Cîțu să aibă dreptate și să nu fim singurii care primim aprobarea în toamnă.

România + PNRR făcut pe repede-nainte = aprobare la toamnă

Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla până atunci și mai ales, ce se va întâmpla odată cu a treia prezentare a PNRR-ului României către Comisia Europeană. Observațiile făcute până acum au fost de tot felul, semn că oficialii români nu și-au făcut temele în mai multe privințe.

Spre exemplu, România este criticată pentru că în cazul Fondului pentru Capitalul de Risc, trainingul unei persoane este estimat la 133.000 de euro, ceea ce ”pare cam excesiv.” În cazul modernizării infrastructurii feroviare, există diferențe de cost între documentele trimise și iarăși, apar supraestimări ale unor costuri.

În unele privințe nu au fost trimise documente justificative, fie că vorbim de reforma salarizării în sectorul public sau de cea a politicilor publice.

În mare, observațiile Comisiei cu privire la PNRR arată că documentul a fost făcut într-o oarecare măsură pe genunchi și că oficialii s-au grăbit, fără să ofere și fundamente pentru cele propuse în cele 1.350 de pagini ale documentului disponibil și aici.

Așadar, premierul Cîțu și responsabilii din subordinea sa au două luni la dispoziție să rezolve toate clarificările suplimentare cerute de UE. Analizând lista cerințelor de la Bruxelles, n-ar trebui să fie ceva imposibil între cele cerute, iar cu puțin noroc, vom putea primi fondurile în timp util pentru implementarea proiectelor.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 853. 32 pagini + CD Armin Nicoară. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri