Care sunt cele mai căutate joburi în 2025. Topul meseriilor care aduc milioane lunar. ”Când ai terminat facultatea, te-ai angajat”

Care sunt cele mai căutate joburi în 2025? Tinerii care își aleg o carieră trebuie să știe că anumite sectoare oferă cele mai mari șanse de angajare și venituri stabile. Vezi care specializări atrag cei mai mulți angajatori în România, în domenii cu cerere mai mare decât oferta.

Pe ce domenii pariază tinerii români pentru joburi sigure și bănoase

În doar câteva zile, studenții vor reveni pe metereze pentru un nou an universitar. În acest context, lectorul universitar Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, a făcut o radiografie dură celor mai căutate meserii din România. Într-o declarație oferită pentru FANATIK, acesta a explicat care sunt domeniile în care tinerii au cele mai mari șanse de reușită și care slujbe sunt considerate „de viitor” în țara noastră.

„La noi în țară, în principiu, sunt patru meserii care se caută. IT-stul, că de el ai nevoie peste tot. Și în producția de frigidere, în cea de mașini sau în redacția unei reviste și la universitate. Peste tot este nevoie de ei.

Doctorul, dar pleacă în străinătate rapid. Absolventul de drept cu Institutul Național al Magistraturii, că ăsta s-a aranjat pe viață și la 45 de ani e pensionar. Și, atenție, în pole position, cel mai căutat domeniul de către tineri sunt academiile militarizate. Poliția, Armata, Vama, SRI-ul”, a declarat lectorul universitar Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Ce riscă bărbatul care a vandalizat o stâncă de pe Transfăgărășan în semn de iubire față de „Anna”

Câte locuri îi așteaptă pe studenți în anul universitar 2025-2026

Pentru anul universitar 2025-2026, Guvernul a aprobat peste 68.000 de locuri la licență, aproximativ 36.000 la master și peste 3.400 la doctorat în cadrul universităților de stat. În total, 52 de instituții de învățământ superior de stat vor funcționa în România, punând la dispoziția tinerilor nu mai puțin de 2.310 programe de studii.

Digisport.ro

După ce au refuzat să cânte imnul naţional şi au fugit din ţară, "trădătoarele" din Iran au primit vestea

Datele de mai sus vin din mai multe surse oficiale, bazate pe Hotărârea de Guvern nr. 440/2025 care aprobă cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat pentru anul şcolar/universitar 2025-2026.

Pe ce specializări s-au îndreptat cei mai mulți studenți

În anul universitar 2024–2025, România avea 568.600 de studenți în universitățile de stat. Raportul Ministerului Educației arată care domenii au atras cei mai mulți studenți. Astfel, la Științe inginerești au fost înscriși aproximativ 12.777 de studenți. La Științe sociale și comportamentale în jur de 12.420 de studenți.

Pe locul trei se află Științele economice cu 11.778 de studenți. În ceea ce privește Științele educației un număr de 7.379 de studenți s-au înrolat. Sănătatea și asistență socială a avut 3.991 de studenți înregistrați.

Deși nu există un număr exact de studenți înscriși pe IT, medicina, drept și academii militarizate, aceste domenii se află în topul preferințelor tinerilor. Chiar dacă cifrele exacte variază de la un an la altul, tendința este constantă: acestea atrag cei mai mulți candidați, fiind considerate investiții sigure în viitor.

Care sunt motivele pentru care aceste specializări domină topul preferințelor

Mihai Maci a clarificat de ce anumite domenii sunt atât de căutate de tineri. Potrivit acestuia, alegerea nu ține doar de preferințe, ci și de siguranța locului de muncă și a veniturilor.

„Astea sunt cele mai căutate dintr-o rațiune simplă, de supraviețuire elementară, biologică, dacă mă pot exprima în felul acesta. Datorită faptului că în oricare dintre aceste patru meserii, n-ai de a face cu piața. Când ai terminat facultatea, te-ai angajat.

Pentru IT și pentru medicină, te angajezi unde vrei tu, și, doi, mai știi un lucru, că veniturile tale nu pot să fie decât crescătoare. Niciodată nu scad.

Pentru academiile militarizate și magistratură ai oferta de la stat. Și atunci, ce se întâmplă? Având un salariu sigur și care-i în creștere în continuu, din ziua aia, tu îți poți deschide credit pentru locuință”, a mai punctat expertul în educație.

Ce profesii aduc cei mai mari salarii tinerilor din România

Salariile în România diferă mult în funcție de domeniu, experiență și nivelul de responsabilitate, motiv pentru care unele profesii sunt deosebit de atractive pentru tineri. În IT, de exemplu, programatorii juniori câștigă între 4.100 și 5.400 RON net pe lună, iar specialiștii cu experiență pot depăși 13.700 RON. În medie, un angajat din domeniul IT primește între 7.000 și 12.000 RON net lunar.

În medicină, salariile variază de la aproximativ 4.000–4.500 RON net pentru rezidenți, la 10.563 RON net pentru medicii specialiști, iar medicii primari pot ajunge la 15.567 RON net lunar.

Domeniul juridic oferă, de asemenea, venituri atractive: un jurist câștigă între 4.053 și 9.935 RON net pe lună, în funcție de experiență și poziție.

Academiile militarizate, precum cele din armată, poliție sau jandarmerie, oferă stabilitate și salarii care cresc odată cu gradul și experiența. Un ofițer cu experiență poate ajunge la 10.000 RON net pe lună.

Care sunt specializările universitare care nu aduc oportunități reale

Lectorul universitar Mihai Maci a atras atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă anumite specializări universitare. Specialistul admite că nu toate domeniile oferă oportunități concrete pentru absolvenți și multe dintre ele rămân nevalorificate.

„Societatea și economia noastră nu pot să întrețină produsul universitar de specialitate. De pildă, teoreticianul economic, dar nu cel care are arondate vreo 5 blocuri la care le face contabilitatea. Sau paleontologul, ăla care se ocupă de dinozauri. Sau astronomul, ăla care urmărește cometele pe cer. Sunt o mulțime de specializări universitare cărora nimeni nu le înțelege exact valoarea.

Când tu n-ai ce mânca, te interesează fix filozofia și paleontologia. Facultățile astea produc în gol. La patru generații, unul reușește să intre în universitate sau în mediul de cercetare, și încă doi care o șterg în străinătate. Restul sunt, ca să zic așa, morți. Se deprofesionalizează. În trei ani de zile nu mai știi nimic de ei”, a mai menționat Maci, pentru FANATIK.

În ce domenii sunt cei mai puțini angajați în România

În România, anumite domenii angajează mult mai puțini oameni, în special sectoarele de nișă sau cele cu aplicabilitate limitată pe piața muncii. Industria extractivă a pierdut semnificativ forță de muncă în ultimii ani, iar fabricarea produselor de tutun și serviciile poștale și de comunicații numără, de asemenea, sub 100.000 de angajați fiecare.

De asemenea, intermedierea financiară rămâne un sector relativ mic ca număr de angajați.

Care sunt cele mai prost plătite meserii

În țara noastră, există, de asemenea, meserii în care salariile sunt semnificativ mai mici decât media națională, ceea ce face ca acestea să fie mai puțin atractive pentru tineri. Industria HoReCa, de exemplu, se confruntă cu venituri reduse: angajații din hoteluri și restaurante câștigă, în medie, doar 3.367 lei net pe lună. La fel stau lucrurile în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de aproximativ 3.442 lei.

Sectorul prelucrării lemnului și fabricarea mobilei oferă, de asemenea, câștiguri modeste, între 3.772 și 3.796 lei net lunar. Tăbăcirea și finisarea pieilor aduce un salariu mediu de 3.937 lei, iar diverse alte activități industriale, cum ar fi prelucrarea deșeurilor sau fabricarea articolelor din paie, au salarii de aproximativ 3.030 lei.

Ce specializări universitare își pierd relevanța pe piața muncii

Maci a remarcat, de asemenea, că sunt specializări care, în ultimii ani, par să nu mai aibă o relevanță clară pe piața muncii. Mai exact, a semnalat că anumite facultăți, chiar dacă sunt prestigioase, produc absolvenți ale căror competențe riscă să fie depășite de tehnologie.

„Mai sunt și facultățile de limbi străine care produc în gol în ultimii ani. În contextul în care orice robot conversațional îți traduce quasi perfect. În doi, trei ani de zile o să traducă mai nuanțat decât cel mai bun traducător.

Rând pe rând specializările de cercetare, de muzee, șantiere arheologice, se sting. Într-o bună zi o să mergem în Germania și o să vedem acolo oameni care lucrează pe șantier arheologic și o să ne întrebăm cine sunt aștia. Ce fac aici? Pentru că din mentalul nostru dispar”, a precizat, în final, Mihai Maci, pentru FANATIK.

Care este rata de absolvire a studiilor superioare

Rata de absolvire a studiilor superioare în România variază în funcție de program și domeniu. Conform datelor aproximativ 70–75% dintre studenții de la licență reușesc să finalizeze studiile în perioada normală de 3–4 ani.

La master, rata de absolvire scade ușor, situându-se în jur de 60–65%, pentru că mulți studenți aleg să se angajeze sau să urmeze alte oportunități după licență.

La doctorat, doar 30–40% dintre studenți reușesc să finalizeze programul, din cauza complexității cercetării și a resurselor necesare.