Care sunt consecinţele recunoaşterii statului palestinian. Israelul e aproape să ia o măsură fără precedent în ultimele două secole

Înaintea Adunării Generale a ONU de la New York, Franţa şi Arabia Saudită găzduiesc luni un summit în cadrul căruia mai multe state sunt aşteptate să recunoască un stat palestinian. Marea Britanie, Canada şi Australia au anunţat încă de duminică susţinerea pentru o ţară a palestinienilor.

Macron urmează exemplul lui Chirac, din 2003, în politica Orientului Mijlociu

Prin recunoașterea statului palestinian la Națiunile Unite, președintele Emmanuel Macron își propune să se revolte împotriva ordinii militare pe care Israelul şi SUA vor să o instituie în Orientul Mijlociu. Prin acest gest, el se înscrie într-o tradiție franceză de abordare strategică a acestei zone. Astfel, în martie 2003, președintele Jacques Chirac a fost printre puţini mari lideri ai lumii care s-a revoltat împotriva campaniei americane din Irak, amenințând cu veto-ul. Poziţia sa de atunci avea legătură, de asemenea, cu presupusa intenție a președintelui american George W. Bush de a transforma faţa Orientului Mijlociu cu ajutorul mijloacelor militare.

La fel ca şi predecesorul său de acum două decenii, Macron acceptă o ruptură cu SUA şi Israel, fiind convins că este datoria sa morală de a avertiza împotriva consecințelor acțiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza și a anexării planificate a Cisiordaniei. El consideră că securitatea Israelului nu poate fi garantată atât timp cât promisiunea unei soluții cu două state nu este îndeplinită şi, în plus, i se pare iluzorie ideea că Fâșia Gaza ar putea fi transformată în Riviera, aşa cum spunea Donald Trump, după expulzarea palestinienilor.

Demersul lui Macron de a recunoaște Palestina a pus şi guvernul britanic într-o situaţie dificilă. Încă dinainte de victoria sa electorală, din vara anului 2024, Keir Starmer a fost sub presiunea alegătorilor laburiști musulmani, care, din cauza sprijinului său frecvent exprimat pentru Israel, au migrat în număr semnificativ către candidaţi independenţi musulmani. A pus apoi o serie de condiţii Israelului, iar cum termenul îndeplinirii acestora a expirat, Starmer şi-a coordonat decizia de a recunoaşte Palestina împreună cu hotărârile Australiei şi Canadei, evitând impresia că acţionează ca un imitator al lui Macron.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

SUA pot continua să împiedice acceptarea Palestinei ca membru cu drepturi depline al ONU

Marea întrebare este însă ce obţin palestinienii în urma acestor recunoaşteri succesive. Remarcabil în actualul val de recunoașteri este faptul că multe ţări provin din aşa-zisul „Nord global”, care au avut relaţii foarte bune cu Israelul. Cu toate acestea, gestul lor nu va schimba prea mult situația gravă a palestinienilor, iar la nivel internațional, SUA pot, de exemplu, să continue să împiedice acceptarea Palestinei ca membru cu drepturi depline al ONU.

Digisport.ro

Ana Maria Tănăsie: "Pun și eu o poză în lenjerie și o să îmi bubuie Instagramul"

Cu toate acestea, reprezentanţii Autorităţii Palestinene se străduiesc să arate că recunoaşterea este mai mult decât una simbolică. Ministrul adjunct de externe palestinian, Omar Awadallah, a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că se așteaptă ca țările în cauză să ia măsuri mai ferme împotriva ocupației pe termen lung: „Israelul își va da seama că niciuna dintre acțiunile sale nu va rămâne fără consecințe”. Cu toate acestea, Autoritatea Palestiniană speră probabil să își consolideze poziţia prin formarea unui guvern în regiune, după sfârșitul războiului din Gaza, deşi premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins în mod repetat și ferm acest lucru.

Netanyahu, către cei ce recunosc Palestina: „Răsplătiţi terorismul cu un premiu enorm”

O altă componentă care trebuie avută în vedere este reacţia Ierusalimului. Răspunsul israelian la declarațiile lui Macron, Starmer și ale altor premieri ar putea lua, în esență, două direcții: represalii împotriva țărilor care au recunoscut statul palestinian și represalii împotriva palestinienilor înşişi. De exemplu, există speculații în Israel că Benjamin Netanyahu va închide Consulatul General al Franței din Ierusalim, o instituție care există încă din 1843. Informaţia a fost confirmată pentru Le Monde şi Frankfurter Allgemeine Zeitung de mai multe surse din guvernul de la Ierusalim. Cu toate acestea, o asemenea decizie ar putea avea și consecințe negative pentru israelieni, de exemplu, dacă Franța ar restricționa serviciile consulare ca răspuns la această decizie. Expulzarea diplomaților este, de asemenea, una dintre măsurile pe care Israelul le-ar putea lua.

Într-un mesaj difuzat duminică seara, Netanyahu a lansat un avertisment foarte dur: „Am un mesaj clar pentru acei lideri care recunosc un stat palestinian după masacrul oribil din 7 octombrie: răsplătiți terorismul cu un premiu enorm. Dar am şi un alt mesaj pentru voi: nu se va întâmpla. Nu va exista niciun stat palestinian la vest de râul Iordan”.

Totuşi, Netanyahu a anunțat că, înainte de a lua orice măsură va aştepta întâlnirea cu Donald Trump, programată să aibă loc după Adunarea Generală a ONU.

„Benjamin Netanyahu are un lung istoric de sfidare a celorlalţi membri ai ONU. Un scenariu care îi îngrijorează pe diplomați este acela că Netanyahu – care a declarat săptămâna trecută că ‘nu va exista un stat palestinian’ – ar putea răspunde procesului de recunoaștere anunțând în discursul său planuri de anexare oficială a unor părți din teritoriile palestiniene”, avertizează Richard Gowan, directorul think-thank-ului International Crisis Group.