News

Care sunt efectele alegerilor parlamentare din Republica Moldova: “Maia Sandu s-a transformat în Ioana d’Arc, un fenomen cvasi-religios!”

Președinta Republicii Moldova a devenit o „icoană” pentru conaționalii săi, promițând măsuri extreme anti-corupție și pentru revitalizarea instituțiilor, după ce partidul PAS a câștigat, zdrobitor, alegerile parlamentare.
16.07.2021 | 12:47
Care sunt efectele alegerilor parlamentare din Republica Moldova Maia Sandu sa transformat in Ioana dArc un fenomen cvasireligios
Care sunt efectele alegerilor parlamentare din Republica Moldova: "Maia Sandu s-a transformat în Ioana d’Arc, un fenomen cvasi-religios!" Foto montaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

Partidul PAS, care o susține pe Maia Sandu în fotoliul de șef de stat, a câștigat alegerile parlamentare din Moldova cu un procentaj de 52,5%. Președinta țării vecine a anunțat începerea unei adevărate revoluții instituționale și legislative, printre măsurile curajoase preconizându-se confiscarea averilor condamnaților pentru corupție, eliminarea imunității parlamentare și reformarea justiției. Sociologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu a declarat pentru FANATIK: „Imaginea Maiei Sandu a devenit aproape supra-politică. A devenit Ioana d’Arc a Moldovei!”.

Potrivit profesorului Dungaciu, „ce s-a întâmplat la Chișinău este o victorie, la proporții surprinzătoare, a doamnei Maia Sandu. A fost un succes care i se datorează. Moldova s-a transformat dintr-o Republică Parlamentară, într-una Prezidențială. Oamenii n-au votat partidele, ci au ales-o, din nou, pe Maia Sandu, care, practic, acum conduce Moldova. Întreaga verticală a puterii se află, teoretic, în mâinile sale”.

ADVERTISEMENT

De asemenea, sociologul a atras atenția că un astfel de fenomen nu s-a mai petrecut în Moldova din anul 2001, când regimul Voronin deținea atât Președinția, dar și Guvernul și majoritatea parlamentară, constituțională.

Sociologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu (sursa wikipedia)
Sociologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu (sursa wikipedia)

Dan Dungaciu: „Maia Sandu s-a transformat în Ioana d’Arc, o crenguță de care se agață moldovenii, ca să nu pice în hău”

Într-un interviu acordat publicației „Kommersant”, din Moscova, Natalia Gavriliță, vicepreședinta PAS și principala favorită la preluarea postului de premier al Moldovei, a dezvăluit planurile imediate de reformă. Există privințe, precum imunitatea parlamentarilor, în care Moldova ar putea deveni, după introducerea noilor legi, mai avansată decât România, unde este nevoie de consimțământul Parlamentului, pentru ca membrii acestui for să fie judecați pentru acte de corupție.

ADVERTISEMENT

Și asta nu este totul… „S-au promis multe lucruri înaintea alegerilor, dar, practic, lumea a votat-o pe Maia Sandu. Ce s-a vorbit, legat de creșterea pensiilor, etc, ține de un populism evident. Dar, trebuie să luăm în considerare umilința, supărarea profundă a populației moldovene, care, de ani buni, este ținută la pragul sărăciei”, a comentat specialistul în geopolitică.

Dan Dungaciu consideră că șefa statului vecin și-a creat o aură de eroină, grație promisiunilor, dar și ascensiunii sale surprinzătoare: „Din 1989 încoace, Republica Moldova a mers rău, fără să-și treacă în palmares vreo victorie strategică deosebită. Aproape cvasi-religios, Maia Sandu este percepută ca o eroină. Dumneaei este un fenomen, pentru că a devenit singura crenguță de care se pot agăța cetățenii Republicii Moldova, ca să nu se prăbușească într-un hău!”.

ADVERTISEMENT

O percepție exagerată, într-o situație anormală

De-a lungul istoriei, mai ales în estul Europei, au existat cazuri în care liderii politici care au reprezentat, la un moment dat, expresia renașterii naționale și lupta împotriva dictaturii, au eșuat. La fel s-au petrecut lucrurile și cu partidele sau cu mișcările pe care aceștia le-au condus, un exemplu fiind „Revoluția portocalie”, din Ucraina. Poate deveni, oare, „sacralizarea” Maiei Sandu o problemă?

„Din acest motiv, percepția față de doamna Maia Sandu este exagerată, dincolo de calitățile sale incontestabile. Situația este atât de anormală, încât și raportarea la politicieni a devenit anormală”, a punctat Dan Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Principalul semn de întrebare ține de felul în care vor putea fi aplicate reformele propuse de șefa statului și de partidul pe care îl păstorește. Și mai există factorul temporal, având în vedere faptul că majoritatea cetățenilor moldoveni așteaptă ca lucrurile să se rezolve rapid.

Dan Dungaciu s-a referit și la acest aspect: „Reformele nu se pot face peste noapte. Să nu uităm că, în Republica Moldova, principala criză este cea a oamenilor. Persoanele din jurul lui Vlad Filat (fost președinte interimar și ex-premier al Moldovei) sau din preajma lui Vladimir Plahotniuc (fost prim-vicepreședinte al Parlamentului din Moldova) nu erau neapărat incompetente. Mulți dintre acei oameni erau corupți. Problema Maiei Sandu este găsirea unor oameni competenți și incoruptibli, ceea ce nu este deloc simplu, într-o societate precum cea din Republica Moldova”.

„Moldovenii vor capul lui Moțoc!”

Specialistul în geopolitică a avertizat și asupra felului în care vor reacționa anti-reformiștii moldoveni. Pentru a sublinia, însă, contextul actual, unul în care se discută despre măsuri radicale, Dan Dungaciu a făcut o trimitere la una dintre celebrele opere literare românești, nuvela „Alexandru Lăpușneanul”

„Cei din „sistem” nu se vor lăsa arestați de bună voie, ci vor reacționa. În acest moment, din sistem fac parte multe personaje care nu îi sunt fidele Maiei Sandu. Este greu ca un partid precum PAS-ul să dispună de atâtea resurse. Probabil că va acoperi postul de premier și pe cele ale miniștrilor, dar este posibil să fie cooptați și oameni din exterior. Într-o asemenea situație, funcționalitatea poate lăsa de dorit. Vor exista multe probleme administrative de rezolvat, iar populația nu are multă răbdare. În acest moment, vorba scriitorului Costache Negruzzi, moldovenii vor „capul lui Moțoc!””, a explicat interlocutorul nostru.

Dan Dungaciu este, așadar, de părere că, „pentru a izbuti să faci reforme structurale adânci, trebuie să dai satisfacția găsirii unui vinovat”. De altfel, expertul în geopolitică a oferit și câteva variante, în acest sens: „Dacă se poate, acesta să fie Vladimir Plahotniuc, acuzat de fraudă, sau Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru devalizare și intrat în Parlament”.

Poporul vrea „mari rechini” arestați, dar… atenție la exemplul din Ucraina!

Oficialitățile de la Chișinău vorbesc inclusiv despre cooptarea unor experți din străinătate, pentru a sprijini reformarea justiției. Totuși, va avea, oare, forța necesară sistemul Maiei Sandu să elimine din societate persoanele corupte? Dan Dungaciu a răspuns: „Este clar că, pe termen scurt, populația nu dorește doar retorică, ci mai ales, victime. Publicul vrea rechini mari! Abia după aceea, regimul „Maia Sandu” se poate angaja în reforme structurale”.

Partenerul nostru de discuție a amintit că, în trecut, în țara vecină, a mai existat un asemenea moment de entuziasm. Se întâmpla în anul 2009, atunci când Coaliția pentru Integrare Europeană a preluat puterea. Din păcate, reformele au funcționat anevoios. „Sigur, acum avem de a face cu Maia Sandu, care nu e Vlad Filat, și cu un singur partid care gestionează puterea”, a adăugat profesorul Dungaciu.

Există, însă, și un revers al medaliei, iar exemplul vine dintr-o altă țară vecină: „Am putea face o comparație cu situația din Ucraina, unde președintele Vladimir Zelenski a câștigat alegerile cu 75% din voturi, iar partidul său s-a bucurat de majoritate suficientă în Parlament. Însă după doi ani s-a înregistrat o criză fără precedent, după ce n-a fost soluționată absolut nicio criză, precum stoparea conflictului din Dombas și nici corupția nu a fost combătută suficient”.

„Aceștia sunt parametri în care ne mișcăm, și anume eșecul guvernării Filat din anul 2009 și eșecul lui Zelenski din Ucraina, cu observația că, totuși, Republica Moldova nu este o țară atât de complicată precum Ucraina”, a adăugat analistul politic.

Nu toți moldovenii au votat PAS, partidul Maiei Sandu (sursa hepta.ro)
Nu toți moldovenii au votat PAS, partidul Maiei Sandu (sursa hepta.ro)

Neimplicarea Rusiei justifică prezența scăzută a electoratului

O altă discuție s-a purtat în jurul interesului manifestat de cetățenii moldoveni pentru recentele alegeri. Aici, am avut parte de o altă surpriză…

„Prezența la vot nu a consemnat, însă, un record. Au fost prezenți la vot mai puțin de 50% dintre cetățeni. Surpriza a stat în faptul că, în mare majoritatate, a votat electoratul pro-vest. Aceasta este explicația scorului foarte mare pe care doamna Maia Sandu l-a înregistrat, și anume mobilizarea electoratului pro-european, combinată cu demobilizarea electoratului pro-estic. Aceasta din urmă s-a datorat lipsei încrederii unor lideri, precum Dodon și Voronin, ambii deja expirați, dar și neimplicării Federației Ruse în campania electorală”, a spus Dungaciu.

Profesorul Dan Dungaciu s-a referit inclusiv la poziția Federației Ruse, în privința evenimentelor care se petrec în această zonă a Europei. Felul în care Kremlinul știe să-și exercite influența, atunci când își dorește acest lucru, ne-a fost explicat pe larg.

„Cum conectează Rusia electoratul său din Republica Moldova, la un proiect politic? Prin televiziunile rusești. Populația moldovenească, mai ales cea care formează fieful electoral al comuniștilor, este cablată, metaforic dar și direct, la posturile TV pro-moscovite. Dacă rușii vor să transmită un mesaj, agită spiritele la Moscova, iar la televizor apar idei legate de o viitoare confruntare: Republica Moldova este în pericol și suveranitatea sa este amenințată de români, de către europeni sau de către americani. Mesajul este clar, în această confruntare: „Mobilizați-vă să votați!…” Ei bine, acum, așa ceva nu a existat”, a punctat politologul.

Se pare că aceasta este explicația faptului că electoratul din Taraclia sau din Găgăuzia, fiefuri ale socialiștilor sau ale comuniștilor, a participat la vot cu 10 – 15% mai puțin decât media pe întreaga țară.

Chișinăul nu reprezintă miza strategică pentru Moscova

O altă explicație a non-combatului Rusiei și a victoriei la scor a Maiei Sandu, chiar dacă, formal, ea nu a candidat, este oferită inclusiv de felul în care reacțiile șefei statului moldovean au fost percepute de vecini.

„Mai mult decât atât, oficialii Federației Ruse nu au făcut nicio declarație împotriva doamnei Maia Sandu, ori de susținere a lui Igor Dodon sau a lui Vladimir Voronin. Ba mai mult, Moscova a trecut cu vederea anumite declarații ale liderului de la Chișinău, referitoare la retragerea trupelor Federației Ruse. De obicei, în asemenea situații, rușii reacționau rapid”, a precizat Dungaciu.

Continuarea a fost de-a dreptul surprinzătoare: „Chiar liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a transmis mulțumiri și felicitări doamnei Maia Sandu, pentru că a trimis vaccinul anti-COVID din Republica Moldova, către Tiraspol. Explicația este dată de faptul că Moldova nu este o miză strategică pentru Rusia, cum este cazul Ucrainei și al Belarusului. Federația Rusă are destul de multe tensiuni de clarificat cu vestul, în special cu Ucraina și cu Belarusul și nu dorește să se mai implice într-un dosar care nu i-ar aduce dividente, de niciun fel”.

Liderul pro-rus Igor Dodon (sursa hepta.ro)
Liderul pro-rus Igor Dodon (sursa hepta.ro)

Integrarea europeană, unirea cu România și aderarea la NATO, grijile Kremlinului

Se pare că Rusia nu dorește să preia frâiele în Moldova, deoarece acest lucru ar implica gestionarea și finanțarea acestei țări, dar, în momentul de față nu există nicio miză, în acest sens.

„Rușii au un pachet de control minimal în Parlament, adică trebuie să se asigure că integrarea europeană a Republicii Moldova, unirea cu România și extinderea NATO nu se vor petrece. Dacă aceste trei evenimente, care ar putea duce frontiera NATO mai aproape de Rusia nu se petrec, pentru Kremlin nu are nicio importanță ce se întâmplă în Moldova”, a dezvăluit Dan Dungaciu.

Profesorul universitar a detaliat: „Dincolo de drapelele care au fluturat, de victoria care i se datorează Maiei Sandu, contextul este complex, dar lucrurile se pot și simplifica, în sensul în care Federația Rusă va interveni în Moldova doar în care se va pune problema unei relansări a negocierilor asupra chestiunii transnistriene. În schimb, dacă separatiștii și Chișinăul vor conveni asupra unei soluții, Rusia va susține acest compromis”.

„Din acest punct de vedere, vom fi spectatorii unei reactivări a lui Igor Dodon, care ar putea purta un mesaj patriotic, îmbibat de sentimentul apartenenței la Republica Moldova, și va susține negocierea cu Federația Rusă. O va sprijini pe Maia Sandu, dacă va fi vorba despre un statut special dobândit de Transnistria. Dacă această reglementare se va face înainte ca trupele ruse să plece din Transnistria, evident că vom vorbi despre o victorie strategică a Federației Ruse”, a încheiat Dan Dungaciu.

ADVERTISEMENT