Care sunt primarii de reședință de județ cu cele mai mari salarii. “Fraierii” care nu și-au făcut leafa la nivelul maxim

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie    George Stanciu   
în Special Fanatik
21/09/2020, 11:07
Care sunt primarii de reședință de județ cu cele mai mari salarii. “Fraierii” care nu și-au făcut leafa la nivelul maxim SPECIAL FANATIK
Sediul Asociației Municipiilor din România/ Foto: Inquam Photos - Octav Ganea

Aleșii locali au căpătat, în 2017, dreptul de a-și stabili singuri salariile cu respectarea unei grile de coeficienți, după funcția deținută. Majoritatea primarilor municipiilor de reședință de județ și-au acordat indemnizația până la plafonul maxim, fiind însă și unii care au fost ceva mai ponderați cu banul public.

Legea 153/2017 privind salarizarea în sectorul public nu a stabilit explicit indemnizațiile aleșilor locali, ci numai grila de coeficienți în funcție de care se stabilesc lefurile diferitelor categorii  de aleși  locali.

Astfel, în vârful ierarhiei, cu coeficientul 10, este primarul general al Capitalei, urmat de către viceprimarul Bucureștilor, primarii de sector, președinții de consiliu județean și primarii municipiilor reședință de județ, toți cu coeficientul 9. Fiecare punct din coeficient este echivalentul salariului minim brut.

În consecință, toate aceste categorii nu pot avea indemnizații mai mari de 90% din indemnizația primarului din București  care, potrivit ultimei declarații de avere a Gabrielei Firea, aferente anului 2019, este de 181.206 lei anual.

17 primari și-au făcut salariile la nivelul maxim sau chiar peste

FANATIK prezintă salariile primarilor din marile orașe, în funcție de declarațiile lor avere, depuse sau care ar fi trebuit depuse la mijlocul acestui an.

În fruntea clasamentului este primarul din Iași, Mihai Chirica, care a trecut la venituri din salarii suma 182.520 de lei, mai mult decât Gabriela Firea. Există două posibile explicații pentru această situație: fie Chirica și-a fixat o indemnizație mai mare decât permite legea, una care depășește 15.000 de lei lunar, fie a trecut și alte venituri de natură salarială, precum diverse sporuri.

El este urmat de un grup compact de primari care au salariile fixate la nivelul maxim, indiferent de numărul de locuitori ai urbei sau de starea economică  a acesteia și de bugetul pe care-l au la dispoziție: Cătălin Flutur (Botoșani), Ion Lungu (Suceava), Cosmin Necula (Bacău), Cristi Misăilă (Focșani), Constantin Toma (Buzău),  Adrian-Florin Dobre (Ploiești), Nicolae Barbu (Giurgiu), Mihail Genoiu (Craiova), Marius Screciu (Drobeta Turnu Severin), Astrid Fodor (Sibiu), Cătălin Cherecheș (Baia Mare) și Nicolae Robu (Timișoara).

Toți aceștia au o idemnizație de 13.689 de lei net pe lună, adică 164.268 anual. Există însă primari care au trecut ușor peste acest plafon, fie din cauza unor mici erori de calcul, fie datorită adăugării unor sporuri, diurne sau diverse decontări. Este vorba despre Ovidiu Crețu (Bistrița) – 165.452 lei/ an, Florin Oancea (Deva) – 164.761, Emil Boc (Cluj) – 164.460 și Antal Arpad (Sfântu Gheorghe) – 164.270 lei.

Indemnizații de peste 160.000 de lei pe an mai au Ștefan Drăgulin (Călărași), Daniel-Cristian Stan (Târgoviște), Emil Moț (Slatina), Marcel Romanescu (Târgu-Jiu), Dorin Florea (Târgu-Mureș), Kereskenyi Gabor (Satu Mare), Ilie Bolojan (Oradea).

Primari care nu și-au raportat veniturile de doi ani

Există și primari care au evitat să-și acorde salariile la nivelul maxim, mai ales că în funcție de indemnizația lor și a viceprimarului se calculează lefurile tuturor angajaților municipalității.

Teoretic, în clasamentul celor mai economi primari de mari orașe ar fi Constantin Hogea (Tulcea) – 84.402 lei/ an, Decebal Făgădău (Constanța) – 85.303 lei/ an și Vasile Pavăl (Vaslui) – 100.452 lei/ an. Însă aceștia nu au catadicsit să publice declarațiile de avere pe site-ul primăriilor din anul 2018, când au fost publicate cele cu veniturile aferente anului 2017, anul în care adminstrațiile locale au căpătat dreptul de a-și stabili singure lefurile. Diferențele pot fi notabile. De exemplu, Ion Lungu (Suceava) a declarat venituri de 47.000 de lei în 2016 și de 164.268 în 2020.

Edilul cu cele mai modeste venituri

La nivelul anului 2020, primarul cel mai zgârcit cu propria indemnizație este cel din Reșița, Ioan Popa, cu 127.939 de lei. Primarul din Brăila, Viorel Dragomir, ar fi avut o indemnizație chiar mai mică, de 127.539 de lei anual, dar ultima sa declarație de avere este din 2019.

Ioan Popa este urmat în clasamentul ”economicoșilor” de către Adrian Mocioniu (Slobozia) – 143.397 lei/ an, Raduly Robert (Miercurea Ciuc) – 143.688 de lei, Ionel Ciunt (Zalău) – 150.768 lei, Victor Drăgușin (Alexandria) – 152.927, Paul Voicu (Alba-Iulia) – 154.480 de lei, Călin Bibarț (Arad) – 155.222 de lei, Dragoș-Victor Chitic (Piatra-Neamț) – 157.697 lei și  George Scripcaru (Brașov) – 157.704 lei.

Deși diferențele nu par foarte mari, situația se schimbă dacă sunt luate în calcul mărimea orașelor și bugetele pe care primarii le au la dispoziție. Două județe învecinate, Brașov și Covasna, au capitala în orașe cu o diferență mare de populație: Brașov – 275.000 de locuitori, Sfântu Gheorghe – 54.000. Cu toate acestea, primarul din  Sfântu Gheorghe are indemnizația la nivelul maxim, de 164.268 de lei, în timp ce omologul său din mult mai prosperul Brașov s-a mulțumit cu 157.704 lei. Miercurea-Ciuc, capitala unui alt județ învecinat cu Covasna, are un primar cu o leafă de 143.668 de lei pe an, care gospodărește un oraș cu 42.000 de locuitori.

Închide ×