News

Care sunt principalele obiective din PNRR ce trebuie îndeplinite în acest an. Coaliția, divizată pe reformele din educație, pensii sau administrație

Coaliția PNL-PSD-UDMR trebuie să găsească un consens asupra unor importante reforme, prevăzute în PNRR, pe care trebuie să le îndeplinească în 2023
14.01.2023 | 20:45
Care sunt principalele obiective din PNRR ce trebuie indeplinite in acest an Coalitia divizata pe reformele din educatie pensii sau administratie
Liderii coaliției PNL-PSD-UDMR și obiectivele din PNRR în 2023. Sursa foto: Hepta
ADVERTISEMENT

După ce anul trecut țara noastră a reușit să atragă peste șase miliarde de euro, bani din PNRR, o sumă similară în anul 2023 depinde de îndeplinirea mai multor obiective prevăzute în PNRR.

Principalele obiective din PNRR în 2023

România a primit anul trecut 6,35 miliarde de euro prin PNRR, condiționate de îndeplinirea a 72 de jaloane, iar pentru anul 2023, pentru cererile de plată III și IV, țara noastră ar putea primi alte 6,3 miliarde de euro. Acest lucru depinde însă de îndeplinirea mai multor obiective, iar pentru unele dintre acestea nu există încă o poziție comună în interiorul coaliției de guvernare.

ADVERTISEMENT

„Anul 2023 este cel mai important an din PNRR. Și ca fonduri ce trebuie absorbite, și ca reforme ce trebuie aplicate. Pe unele reforme (pensii speciale, reforma administrativă, reforma sistemului public de pensii etc.), consensul politic nu există, ceea ce pune în pericol totul. Experiența anului care tocmai se încheie arată un ritm deloc încurajator”, a subliniat Cristian Păun, profesor de economie la ASE, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Astfel, în primul trimestru al anului, Guvernul trebuie să asigure instituirea unor scheme de de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor pentru specialiștii în construcții, să asigure implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul, strategie a cărei elaborare a început în luna octombrie, dar semnarea mai multor contracte pentru lucrări de renovare/ restaurare a obiectivelor incluse în 12 rute culturale.

ADVERTISEMENT

Un alt obiectiv important ce trebuie îndeplinit este intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin care urmează să fie reunite legile din cele trei domenii prin care se urmărește debirocratizarea prin reducerea numărului de avize și acorduri necesare, dar și a termenelor de emitere a acestor acte. Prin acest capitol, țara noastră s-a angajat ca, până la jumătatea anului 2025, durata necesară emiterii unei autorizații de construire să fie redusă cu cel puțin 50%, comparativ cu anul 2020, adică de la 270 de zile cât este în prezent până la cel mult 135. Proiectul de lege a fost deja elaborat și pus în dezbatere publică, urmând ca Parlamentul să se pronunțe asupra acestuia până în luna martie.

Aceste măsuri fac parte din componenta fondului local, pe pilonul de coeziune socială și teritorială, zonă pe care intră și reforma administrativă a țării, unul dintre cartofii fierbinți din PNRR. La finalul anului 2022, Parlamentul a adoptat legea care permite localităților să formeze consorțiile administrative însă piatra de încercare a reformei administrative vizează desființarea și comasarea mai multor unități administrativ-teritoriale. În 2021, Emil Boc declara în cadrul unei dezbateri că dintre „cele 3.228 de UAT-uri, cel puţin 1.000 nu-şi asigură din venituri proprii cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean”, spunea primarul Clujului.

ADVERTISEMENT

„Reforma administrativ teritorială propusă vizează doar localitățile mici și mijlocii care nu se pot autofinanța sau care nu au perspective favorabile de dezvoltare. Rezultatul acestui proces ar trebui să fie comasare teritorială conform unor principii/criterii definite (cum ar fi numărul de locuitori, suprafața teritorială etc.). Fără luarea de măsuri de reformă, această situație de fapt va conduce într-un viitor nu prea îndepărtat la declararea falimentului multor unități administrativ teritoriale, nemaivorbind de calitatea slabă a serviciilor furnizate”, se arată în analiza Ministerului Investițiilor. Totuși, la nivelul partidelor politice nu există un consens cu privire la comasarea unor UAT-uri în contextul în care niciunul dintre cele trei partide nu vrea să rămână fără posturile de primar din teritoriu. „Noi ne-am propus o reformă pe bune, să comasăm UAT-urile, dar PNL și UDMR nu au acceptat, nu au acceptat nici în programul de guvernare”, declara fostul ministru USR, Cristian Ghinea, pentru Europa Liberă.

La începutul anului 2023, trebuie să intre în vigoare modificări aduse Codului Fiscal pentru eliminarea stimulentelor fiscale, vorbim de OUG 16/2022, dar mai ales intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii care ar trebui să asigure sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii și încadrarea în cheltuielilor cu pensiile până la 9,4% din PIB. Legea trebuie să prevadă și o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată, dar și prevederi prin care să fie reduse posibilitățile de pensionare anticipată precum și stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.

ADVERTISEMENT

Mai mult, obiectivul prevede revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributivității, și în general vizează consolidarea principiului contributivității pe care se bazează sistemul. În urmă cu două zile, ministrul Marius Budăi declara că nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la noua formulă de calcul a pensiilor, fiind încă discuții cu Banca Mondială și Comisia Europeană pe această temă. „Avem câteva aspecte de îmbunătățit și continuăm pe această linie și vom avea cu siguranță și o formulă, vezi actuala formulă, că vom avea o altă formulă, ușor îmbunătățită, dar un lucru este cert: prin ceea ce facem, trebuie să punem punct pentru totdeauna pe inechităţile din sistem”, a spus ministrul muncii la Radio România Actualități.

Acest obiectiv vine în contextul în care Guvernul Ciucă a adoptat în ultimele zile ale anului 2022 un proiect de lege pentru reforma pensiilor speciale (obiectiv separat din PNRR), proiect de lege ce urmează să intre în dezbatere parlamentară și care a fost criticat atât de către opoziție dar și de către societatea civilă. „Nicio pensie specială nu se desființează. Absolut nici una. Zero”, a spus Cristian Ghinea, care a subliniat că nicio pensie de serviciu nu este adusă în linie cu contributivitatea.

Deputatul liberal Gheorghe Pecingină a subliniat că el nu va vota acest proiect de lege, tocmai pentru că nu introduce o reformă a pensiilor speciale. „Seamănă puţin cu Caragiale, nu văd unde e reforma. (..) Ne-am asumat prin PNRR că vom reforma acest sistem de pensii şi nu văd niciun fel de reformă şi nu sunt singurul”, a susținut acesta. La fel, rămâne de văzut dacă legea va trece și de controlul de constituționalitate al CCR, existând mari dubii că acesta este în acord cu jurisprudența Curții, în condițiile în care legea prevede o recalculare a pensiilor magistraților aflate deja în plată. De altfel, Comisia Europeană a cerut clarificări de la Guvernul României pe tema reformei pensiilor speciale, pe care Guvernul a întins-o pe o perioadă de zece ani, însă ministrul muncii a susținut că țara noastră „nu riscă să piardă banii din PNRR”.

O nouă lege a salarizării unitare până în iunie

În trimestrul doi al anului 2023, coaliția de guvernare trebuie să vină cu un nou cadru legislativ în domeniul forestier prin modificarea Codului Silvic privind sancțiunile penale astfel încât să fie combătut fenomenul de exploatare ilegală al pădurilor, și să asigure intrarea în vigoare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/ autobuze/ autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice.

De asemenea, Ministerul Transporturilor trebuie să selecteze o instituție financiară internațională pentru o evaluare independentă a activității în cadrul CNAIR, CFR, CFR Călători și Metrorex și să pună în aplicare recomandările firmei de audit. Ministerul Energiei trebuie să asigure până la 1 iunie listarea la bursă a unui pachet de 15% din acțiunile Hidroelectrica, însă pe această temă au existat dubii că s-ar putea reuși o listare duală, atât pe bursa de la Londra cât și pe cea din București. Zilele trecute, PressHub a scris că la finalul anului trecut AGA Transelectrica a încercat să modifice actul constitutiv al companiei astfel încât cele opt unități teritoriale ale companiei să fie transformate în sucursale. Măsura ar permite să dea personalitate juridică fiecărei unități teritoriale și astfel posibilitatea ca partidele din coaliție să-și impună oamenii în conducerea acestora.

Tot până la începutul verii, autoritățile trebuie să asigure modernizare infrastructurii hardware și software din Ministerul Finanțelor și ANAF pentru îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabilor, dar și digitalizarea a 40 de instituții din sistemul de sănătate. Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să vină cu o nouă lege privind salarizarea unitară a funcționarilor publici cu o nouă metodologie unitar de calcul. Practic este necesară revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală și revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20 % din salariul de bază.

Până la finalul semestrului II, ar fi trebuit să intre în vigoare legile justiției, pe care coaliția s-a grăbit să le voteze la finalul anului trecut în speranța că România va fi primită astfel în spațiul Schengen, și, tot la capitalul justiție, Ministerul Justiției trebuie să asigure o rată de ocupare de 85% din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Rămâne de văzut cum va fi reușit acest lucru în condițiile în care în ultimii ani DNA a avut un deficit de personal de 30% și a criticat faptul că unele prevederi din legile justiției îngreunează atragerea procurorilor către acest parchet. Mai mult, reforma pensiilor speciale a determinat un număr important de pensionări din magistratură, condiții care vor îngreuna atingerea acestui obiectiv.

De la 1 iunie noul prim-ministru al României ar trebui să fie Marcel Ciolacu, potrivit acordului dintre PNL și PSD, iar până în septembrie guvernul condus de liderul PSD trebuie să vină cu un plan de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară, dar și să pună în aplicare o metodologie de planificare bugetară verde.

Mai important, până la finalul semestrului III, trebuie să fi adoptat și să fie pregătit pentru intrarea în vigoare a proiectului „România Educată”. Pachetul legilor educației urmează să intre în dezbaterea Parlamentului după 15 februarie, odată cu începerea sesiunii parlamentare. Legile au fost realizate de fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, forțat să demisioneze în urma unui scandal de plagiat, și au atras critici vehemente din partea experților din sistem. Noul ministru al educației, Ligia Deca a trimis la Guvern legile într-o formă modificată, fără însă a anunța public în ce constau aceste modificări.

UDMR ar fi propus ca Guvernul să adopte aceste legi prin asumarea răspunderii, însă această opțiune a fost respinsă de către premierul Ciucă. De altfel și PSD a anunțat că vrea ca aceste legi să intre în dezbatere parlamentară, Marcel Ciolacu declarând critic că „învățământul nu este numai pentru elite”, ci și pentru „cei nevoiași, care nu au resurse”. Marți, publicația Educație Privată a scris, citând surse politice, că liderii partidelor din Coaliția de guvernare, adică Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) vor face parte din comisiile de experți care vor analiza noua variantă a proiectelor de Legi ale educației în speranța de a avea aceste legi adoptate până în 15 martie. Experții în educație sunt însă de părere că șansele ca aceste legi să fie implementate în anul școlar 2023-2024 sunt inexistente.

Obiectivele pentru Guvernul Ciolacu la final de 2023

Potrivit PNRR, în ultimul trimestru din acest an Guvernul trebuie să asigure o suprafață de 25.000 de hectare pentru împădurire sau reîmpădurire, dar și crearea unor noi zone de păduri urbane, cu o suprafață totală de cel puțin 500.000 de metri pătrați. Tot pe partea de mediu, Guvernul trebuie să vină cu o lege pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare).

Până la finalul anului, Ministerul Transporturilor trebuie să aibă semnate toate contractele pentru modernizarea infrastructurii feroviare, printre contractele incluse fiind electrificarea liniilor Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu, dar și investiții în liniile București – Pitești, București – Craiova, Sibiu – Copșa Mică. Același minister trebuie să aibă semnate contractele pentru lucrările de construcție și supravegherea a 100 % din lucrările pe secțiunile de autostradă din rețeaua TEN-T ale A1, A3, A7 și A8: A7 – Ploiești-Pașcani; A8 – Târgu-Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț (Moțca); A1 – Marginea – Holdea; A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului.

În privința infrastructurii de metrou din țară, tot până la finalul anului trebuie să fie semnate contractele pentru construcția liniilor de metrou M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km și M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km.

Tot până în 31 decembrie 2023, autoritățile trebuie să aibă 8.000 de specialiști certificați în domeniul energiei regenerabile și să pună în vigoare un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii.

Tot până la această dată, autoritățile trebuie să finalizeze recalcularea tuturor dosarelor de pensii în baza legii care este deja în vigoare după primul trimestru și să trimită tuturor cetățenilor, prin poștă, o decizie privind rezultatul recalculării. Un alt obiectiv important este interconectarea și interoperabilitatea sistemului electronic de achiziții publice (SEAP) cu alte baze de date.

De asemenea, până la finalul anului Guvernul trebuie să reducă cu 50% numărul numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale, și cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale.

ADVERTISEMENT