News

Care vor fi opozanții din PNL la adresa viitorului președinte al partidului. Funcțiile la care pot spera învinșii de la Congres

Indiferent cine va fi viitorul președinte al PNL după Congresul din 25 septembrie, statutul partidului face ca liderul liberalilor să aibă opoziție în conducere din prima zi de mandat.
26.07.2021 | 13:35
Care vor fi opozanții din PNL la adresa viitorului președinte al partidului. Funcțiile la care pot spera învinșii de la Congres
Învingătorul de la Congresul PNL va trebi să colaboreze cu membri ai taberei adverse
ADVERTISEMENT

Odată cu alegerea lui Ciprian Ciucu drept președinte al PNL București, tabăra lui Florin Cîțu pare să ia avans în opțiunile liberalilor față de susținătorii lui Ludovic Orban. Chiar dacă are șanse mai mari să devină președintele PNL după Congres, Cîțu nu are siguranța că va fi un lider necontestat în următorii patru ani.

Motivul este legat chiar de modul în care funcționează partidul, potrivit prevederilor statutare, PNL fiind un partid în care și tabăra învinșilor ar putea spera la câteva funcții de conducere. Statutul actualului PNL este copiat în mare parte după cel al PDL, mai ales în ce privește modalitatea de alegere a conducerii.

ADVERTISEMENT

În consecință, oricine va fi liderul partidului va trebui să accepte ca o parte dintre colaboratorii săi apropiați să fie din tabăra care i s-a împotrivit, o încercare de a pune în funcțiile de prim-vicepreședinți sau vicepreședinți doar susținători ai săi amplificând riscul unei sciziuni în partid.

Un statut care previne „dictatura” în partid

În perioada în care Crin Antonescu era președintele partidului, Congresele din 2010 și 2013 s-au desfățurat pe principiul „câștigătorul ia totul”, adică noul președinte își alege integral echipa cu care vrea să lucreze. Atunci când delegații la Congres votează un candidat oareacare votează automat și pentru persoanele pe care respectivul candidat le-a propus pentru conducerea partidului.

ADVERTISEMENT

În teorie, acest mod de alegere ar elimina posibilitatea unor tensiuni interne în partid între congrese. Practic, încurajează perdanții să plece din partid sau să nu mai aibă curaj să conteste deschis deciziile președintelui. Asta nu înseamnă că opoziția nu mai există. În timpul lui Antonescu, opozanții șușoteau pe la colțuri, cu excepția notabilă a lui Ludovic Orban, „disidentul” de serviciu al mai tuturor președinților care l-au precedat.

Revanșa împotriva lui Antonescu a venit în 2014 după eșecul de la europarlamentare când liberalii, sătui de stilul său autoritar, l-au ales președinte pe Klaus Iohannis și, pentru a preveni episoade similare, la fuziunea cu PDL, au adoptat modul destul de stufos de alegere a conducerii pe care îl aveau democrat-liberalii. Avantajul este că modelul PDL era mai consensualist, unul în care mai toate taberele din partid erau reprezentate la vârf.

Președintele PNL numește doar secretarul general

Astfel, la Congresul din 25 septembrie, la care sunt așteptați circa 5.000 de delegați va fi ales doar președintele, restul Biroului Executiv fiind desemnat într-o ședință ulterioară  Consiliului Național, un for de aproape 10 ori mai redus din punct de vedere numeric. În Consiliul Național (CN) vor fi inevitabil și numeroși membri ai taberei înfrânte. Potrivit Statutului, dintre cei 35 de susținători ai fiecărei moțiuni depuse de candidați, o parte se vor regăsi în Consiliu, potrivit ponderii de la Congres, cu condiția ca moțiunea respectivă să fi obținut cel puțin 10% din voturi pentru a fi reprezentată. De asemenea, sunt membri de drept în CN, printre alții, toți parlamentarii și toți președinții organizațiilor județene, indiferent din ce tabără provin.

ADVERTISEMENT

La ședința Consiliului, noul președinte îl poate desemna doar pe secretarul general al partidului, cel care va gestiona activitatea curentă a partidului, el fiind mâna dreaptă a președintelui. În rest, toate funcțiile sunt deschise votului: patru posturi de prim-vicepreședinte și 16 de vicepreședinte care vor constitui Biroul Executiv, forul care se reunește săptămânal pentru a discuta chestiunile importante pentru partid. În tradiția PDL, există deja cutuma ca tabăra învinsă să primească dintre aceste funcții o pondere similară votului obținut de candidatul său la Congres. Acest lucru a fost evocat recent chiar de către fostul președinte PDL, Vasile Blaga, ce i-a avertizat pe cei doi candidați ca nu cumva să încerce să impună întreaga echipă de conducere.

M-am luptat în Congres, în 2011 cu domnul Boc. A câştigat dânsul, dar partidul a rămas unit, iar ponderea pe care am obţinut-o eu, patruzeci şi ceva la sută, s-a regăsit în viitorul Birou Permanent Naţional al partidului. Aşa trebuie să fie şi acuma! Acea teorie pe care o au unii în creier că cel care câştigă ia totul, nu va face decât să fragilizeze partidul! Să fie clar lucrul ăsta!”, a declarat Vasile Blaga, pe 17 iulie, la conferința de alegeri din PNL Bihor, când pe scenă s-au aflat atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu.

Negocierile subterane dintre organizații

De altfel, chiar și dacă viitorul președinte ar vrea să țină toți adversarii departe de funcțiile de conducere, acest lucru i-ar fi mai dificil. Ca și în cazul PSD, există tradiția bilețelor înmânate delegaților din fiecare județ pe care sunt trecute numele pe care ar trebui să le voteze pentru funcțiile de prim-vicepreședinte sau vicepreședinte, fiind practic o recomandare de vot. Numele de pe bilețele sunt fie rezultatul unui acord între învingător și învins pentru o împărțire cât de cât echitabilă a funcțiilor, fie rezultatul negocierilor între organizații, mai ales între cele aflate în aceeași regiune.

ADVERTISEMENT

De exemplu, o organizație județeană va vota pentru postul de prim-vicepreședinte un candidat care provine din județul vecin, care, la rândul său, ar urma să susțină candidatul din primul județ care aspiră la o funcție de vicepreședinte. Deseori, aceste aranjamente între organizațiile județene scapă controlului președintelui de partid care se trezește astfel în situația în care îi va avea ca adjuncți pe unii lideri cu care se află în relații personale proaste.

Riscurile unei bătălii pe viață și pe moarte

Teoretic, în cazul în care campania internă va deveni și mai dură decât este acum, cu accentuarea conflictelor, există posibilitatea ca învingătorii să încerce să blocheze cu totul accesul învinșilor în Biroul Executiv întrucât, spre deosebire de Consiliul Național, pentru BEx nu există o prevedere statutară explicită care să impună o reprezentare proporțională a susținătorilor celor două moțiuni. Demersul este însă și riscant și cu rezultat incert.

Potrivit unei declarații a politologului Cristian Pîrvulescu, o sciziune după Congres ar putea avea loc dacă învinșilor „li se va bloca accesul la funcții și resurse de către cealaltă tabără.” Politologul avertiza că există semne că actuala competiție internă devine din ce în ce mai dură, evocând însă și Congresul din 2017, când după o campanie dură între Ludovic Orban și Cristian Bușoi, partidul a rămas intact.

ADVERTISEMENT

De asemenea, represaliile de după Congres ar putea fi blocate de către existența unei a treia tabere, care reunește filiale foarte puternice ale partidului, precum Bihor, Alba, Prahova, Constanța, Arad care chiar ia în calcul susținerea unui al treilea candidat, Dan Motreanu, care să fie capabil să obțină președinția PNL printr-un consens mai larg în partid. Până acum aceste filiale nu s-au pronunțat pentru un candidat sau altul, dar sunt preocupate de riscul de sciziune.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri