Cartierul care a dispărut de pe harta Bucureștiului. Avea case valoroase, prăvălii și o lume aparte. Oamenii de aici au fost vânduți de autorități

București este un oraș cu o poveste uimitoare. Fiecare străduță are povestea ei și la fel și cartierele. Unele dintre ele, chiar dacă nu mai există în prezent, și-au pus amprenta asupra peisajului urban de azi.

Cartierul din inima Bucureștiului care a fost șters de pe hartă

Poate că nu multă lume știe, dar, odinioară, București a fost ”acasă” pentru mii de evrei. Aceștia formau cea mai importantă comunitate și nu este de mirare că aveau un cartier doar al lor, care le purta numele.

Cartierul evreiesc de altădată nu mai există. În schimb, poveștile legate de el și de oamenii care animau străzile sunt nemuritoare.

Cartierul evreiesc ocupa o bună suprafața din București și era situat foarte aproape de inima orașului. Mai exact, se întindea de-a lungul Căilor Văcărești și Dudești, iar centrul său era chiar în dreptul actualelor blocuri de la Centrul Civic socialist.

Digi24.ro

Un american, surprins de viața din România: „Frate, am învățat că SUA sunt doar o țară din lumea a treia, disimulată!”

La începutul anilor 1980, Cartierul evreiesc a fost șters de pe hartă. Zeci de clădiri cu o arhitectură impresionantă au pierit sub demolări. În locul lui, s-a ridicat Centrul Civic.

Nu doar clădirile au dispărut atunci, ci și oamenii care locuiau în ele. Din păcate, odată cu demolarea Cartierului evreiesc a dispărut și o cincime din populația Bucureștiului.

Evreii au fost vânduți pentru valută din ordinul lui Nicolae Ceaușescu

De Cartierul Evreiesc de altădată mai amintesc acum doar câteva case care au scăpat nedemolate. Însă, trecerea timpului și-a pus amprenta și asupra lor. În vechiul Cartier evreiesc, străzile erau animate de comercianți și vânzători ambulanți.

Deși se afla în inima Capitalei, asta nu înseamnă că locuitorii erau înstăriți. Din contră, în unele scrieri ale vremii au fost portretizate mai multe mahalale din zonă, unde trăiau mulți evrei la limita sărăciei.

Digisport.ro

Atacată din toate părțile, după gestul făcut la US Open: "Trebuia s-o lovească direct în față!"

Un nume care a pus Cartierul Evreiesc pe harta Bucureștiului a fost Moise Cilibi. Aceasta a fost un negustor care și-a deschis prima prăvălie cu produse reduse cu 33%. Prăvălia se afla pe strada Franceză, iar despre el a scris chiar și George Călinescu. Numele lui Moise Cilibi a fost menționat în mai multe scrieri ale vremii.

Din păcate, importanța comunității evreiești a început să dispară odată cu anul 1967. Atunci, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se reia vânzarea evreilor pentru valută. Mișcarea rămas cunoscută drept valul de emigrări al epocii lui Ceaușescu.

Populația evreilor a scăzut treptat. Din cea mai mare comunitate minoritară, numărul rezidenților din România a scăzut sub 7.000. Deși evrei nu mai sunt parte integrantă a populației Bucureștiului, arhitectura și clădirile care, încet – încet dispar sub valul dezvoltării urbane, vor aminti mereu de prezența acestei minorități.