În București sunt cartiere pe care le cunoaștem cu toții, dar puțini știu de unde vine numele lor. Multe persoane merg zilnic prin ele, însă puține se gândesc ce povești ascund. Unele zone au denumiri legate de oameni, altele de drumuri sau de biserici care existau acolo cu mult înainte să apară blocurile. Un astfel de cartier se află într-o zonă foarte circulată din Capitală și are o poveste mai puțin cunoscută, care începe chiar de la o biserică.
Este vorba despre cartierul Ghencea din București, al cărui nume este legat direct de o biserică ridicată înainte ca această zonă să fie cunoscută ca un cartier propriu-zis. Potrivit istoricului Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului București, biserica amintea prin tradiție de ctitorul său, un arnăut de origine albaneză, pe nume Ghenci-Aga. Acesta era un ofițer militar, iar numele său a fost preluat de lăcașul de cult și, ulterior, de întreaga zonă care s-a dezvoltat în jurul bisericii.
De-a lungul timpului, în jurul bisericii s-au construit locuințe, infrastructură și s-a dezvoltat o rețea de transport care a legat Ghencea de restul Capitalei. Astăzi, cartierul se află într-o zonă intens circulată, fiind traversat zilnic de mii de mașini și mijloace de transport în comun. Cu toate acestea, puțini cunosc faptul că întreaga zonă poartă numele unui militar străin care a marcat, prin ctitorie, istoria locului.
Un alt exemplu de cartier cu o poveste interesantă este Dristor. Mulți ar crede că numele are legătură cu măcinarea cerealelor, însă Majuru contrazice această variantă. El amintește că pe vremuri exista orașul Dârstor, actuala Silistra, de-a lungul Dunării, iar între București și acea zonă existau drumuri comerciale importante. Asemenea altor artere precum Șoseaua Giurgiului sau Calea Rahovei, și Dristorul poate fi plasat pe o astfel de rută, vechiul nume păstrând amprenta acelor legături comerciale.
Giulești, la rândul lui, este un cartier care își trage numele de la o familie boierească, Giuleștii, care deținea un domeniu extins în acea zonă. Aici existau mai multe sate, unele locuite de meșteșugari aduși din sudul Dunării, altele de țărani care lucrau pământurile boierului. Giulești Sârbi și Giulești Țigănie sunt denumiri care reflectă structura socială și etnică a locului, înainte ca acesta să fie integrat în Bucureștiul modern.
Calea Giulești, arteră importantă astăzi, era în trecut drumul care lega orașul de domeniul boierilor Giulești. După Reforma agrară inițiată de Alexandru Ioan Cuza, aceste teritorii au trecut în proprietatea statului. Zona a fost urbanizată treptat, iar numele a fost păstrat ca mărturie a vechii structuri sociale și teritoriale.
Adrian Majuru a amintit, în cadrul unui interviu acordat Agerpres la aniversarea a 560 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, că aceste nume nu sunt întâmplătoare. Ele păstrează urmele unor realități istorice care, deși uitate de cei mai mulți dintre locuitori, încă definesc identitatea Capitalei. Astăzi, Bucureștiul este o metropolă în care cartierele moderne ascund istoria unor sate, domenii sau drumuri vechi de sute de ani.