Casa din România care atrage turiști din întreaga lume. Străinii stau la coadă ca să o viziteze. Puțini români au fost curioși să vadă măcar ce e înăuntru

O clădire emblematică din România este vizitată în fiecare de mii de turiști străini. Reprezentând epoca comunismului și a dictatorului Nicolae Ceaușescu, Casa Poporului rămâne una din marile controverse din istoria modernă a țării.

Efectul sistematizării

Începând cu 1972, în România, s-a asistat la sosirea sistematizării în orașe și sate, unde multe case și clădiri, unele dintre ele istorice, au fost demolate deoarece erau considerate „învechite” și simbolizau, potrivit propagandei comuniste, vechea opresiune a proletariatului de către burghezie. Acestea au fost demolate pentru a crea blocuri-dormitor din beton gri pentru noii „oameni ai muncii”.

Construcția actualului Palat al Parlamentului a început în 1984 ca urmare a dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a reuni cele mai importante patru instituții ale țării într-o singură clădire: Președinția Republicii, Marea Adunare Națională, Consiliul de Miniștri și Tribunalul Suprem.

Cutremurul din 1977, folosit ca pretext

Pretextul pentru înșelarea oamenilor a venit de la marele cutremur din 1977, care a evidențiat slăbiciunea clădirilor românești existente de a rezista la acest tip de dezastru. Pentru a face loc monstrului, o cincime din București a trebuit să fie distrus, o parte veche care includea multe locuințe istorice. Peste 40.000 de locuitori au trebuit să fie trimiși și relocați în clădiri care erau adesea în condiții insalubre.

Digi24.ro

VIDEO Momentul altercației dintre Ionel Ganea și vecinul său. Scandalul a fost filmat de o cameră de supraveghere

Pentru a construi Casa Poporului, au trebuit să lucreze peste 20.000 de oameni, sub conducerea arhitectului Anca Petrescu. Tot ceea ce alcătuiește Palatul Parlamentului provine exclusiv din România. Fie că este vorba de milionul de metri cubi de marmură dintr-o carieră transilvăneană, de cristalele de la Mediaș sau de perdelele de mătase realizate de mănăstirile din țară.

Dimensiuni faraonice

Majoritatea oamenilor sunt impresionați de dimensiunea sa, deoarece este cea mai mare clădire administrativă din lume (pentru uz civil) și a doua cea mai mare clădire după Pentagonul din SUA. Palatul Parlamentului din București este una dintre cele mai emblematice clădiri din capitala României.

În prezent, clădirea este folosită de Parlamentul României, de unde și denumirea modernă. Evaluat la 1,3 miliarde de dolari Palatul Parlamentului din București nu a fost, de fapt, niciodată finalizat și unii cred că nu va fi niciodată, potrivit Visit Bucharest Today.

Clădirea are 240 m lungime, 270 m lățime, 86 m înălțime și 92 m adâncime. Nivelurile subterane inferioare sunt încă în construcție. Palatul Parlamentului are 1.000 de încăperi, sute de birouri, zeci de săli pentru diferite evenimente, două parcări subterane, și o suprafață de peste 360.000 de metri pătrați.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Vă spun o noutate. Candidez la președinție! Absolut serios”. Ce a urmat

Una dintre cele mai vizitate atracții din București

Datorită mobilierului din lemn masiv, candelabrelor de cristal, dimensiunilor impresionante, coloanelor uriașe de marmură și elementelor de design interior atent alese pentru fiecare cameră, acest palat este una dintre cele mai vizitate destinații turistice din București. În fiecare an, aproximativ 200.000 de români și străini vizitează Palatul Parlamentului.

Covorul din Sala Unirii este și e luna din mărturiile megalomaniei lui Ceaușescu. Cu o suprafață de 1.100 metri pătrați și cântărind trei tone, țesătura a fost realizată dintr-o singură bucată și este nevoie de zeci de oameni pentru a fi desfășurat. Covoarele de pe scara principală au fost țesute manual în mănăstirile din jurul Bucureștiului. Fiecare covor cântărește în jur de 250 kg.

Multă muncă și efort pentru a fi ridicată

Aproximativ 100.000 de oameni au lucrat la construcția acestei clădiri uriașe, dintre care aproximativ 20.000 au lucrat în trei schimburi 24/7 în perioadele de vârf. Câteva mii de muncitori au murit pe șantier, potrivit unor rapoarte neoficiale. În plus, între 1984 și 1990, aproximativ 12.000 de soldați au participat la construcție. Clădirea a fost construită aproape în întregime din materiale din România.

Loc de filmare pentru Top Gear

Palatul Parlamentului găzduiește în prezent Camera Deputaților și Senatul României. Acesta conține, de asemenea, un muzeu, mai multe săli de conferințe și expoziții, precum și saloane folosite în diverse alte scopuri. Parcarea subterană are spațiu pentru 20.000 de mașini, mai mult decât suficient pentru oamenii care lucrează aici, majoritatea parlamentarilor.

Una dintre cele mai frumoase emisiuni BBC Top Gear a fost filmată aici. Episodul 1 din seria 14 a emisiunii TV Top Gear prezintă Palatul Parlamentului din București la finalul unei curse cu navigator prin București între prezentatorii Top Gear Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May. După încheierea cursei, cei trei sunt prezentați conducându-și mașinile pe sub Palatul Parlamentului.

Din cauza dimensiunii sale și a costurilor pe care le implică întreținerea clădirii ca sediu al Parlamentului României, Palatul este administrat ca un oraș mic, cu costuri comparabile: peste 6 milioane de euro sunt alocați în fiecare an pentru întreținerea sa, pe lângă alte cheltuieli.

Tunelurile, încă un secret de stat

Una dintre temerile lui Nicolae Ceaușescu a fost un război nuclear, așa că a făcut ca buncărul antiatomic principal, din cele două existente, (există și un adăpost antiaerian) să fie legat de principalele instituții ale statului prin 20 km de tuneluri, precum și de mai multe apartamente rezidențiale.

De asemenea, buncărul avea comunicare telefonică directă cu toate unitățile militare din România. Se crede că acestea sunt menținute funcționale și în prezent și sunt folosite în cazul unei situații de urgență de acest gen în viitor.