O nouă lege propusă în România vizează restricționarea anumitor tipuri de căsătorii considerate incompatibile cu normele sociale și morale actuale. Modificările ar putea schimba radical peisajul familial din țară.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a depus în Parlament o inițiativă legislativă menită să combată căsătoriile forțate, un fenomen care afectează în special fetele minore din comunitățile vulnerabile. Proiectul de lege prevede pedeapsa cu închisoarea între 3 și 7 ani pentru cei care determină o persoană să se căsătorească sau să conviețuiască împotriva voinței sale. În cazurile agravante cum ar fi cele motivate de onoarea sau reputația familiei ori a comunității, pedeapsa poate ajunge până la 10 ani de detenție.
De asemenea, legea propusă de Diana Buzoianu sancționează cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani și persoanele care, știind că minorul este victima unei căsătorii forțate, contribuie la organizarea evenimentului: oficiază slujba religioasă, pregătesc mesele festive, oferă vestimentația de nuntă sau orice alte servicii conexe.
„România nu are altă șansă decât să devină o țară sigură pentru toate femeile și fetele”, a transmis Diana Buzoianu, subliniind că libertatea acestora „nu este negociabilă”.
Pentru a înțelege impactul real al noii inițiative legislative și modul în care aceasta ar putea schimba situația comunităților vulnerabile, FANATIK a consultat un analist social, pe Gelu Duminică. Sociologul ne-a explicat cum vede el această propunere de lege, subliniind atât plusurile, cât și limitele ei în contextul social actual.
„1000% de acord. Sper ca statul să înțeleagă ca nu putem tolera abuzul la nesfârșit. Sunt multe lucruri pe care România trebuie să le înțeleagă și sub forma coerciției. Din păcate, trăim încă în lumea în care unii părinți consideră că trebuie să-și căsătorească copiii la vârstă la care aceștia ar trebui să joace sau să fie în școală. Așa că legislația este binevenită.
O mare provocare este ca forța legii să fie susținută și de o educație serioasă, de o inclusivitate serioasă, de o bună funcționare a statului, pentru că dacă o să avem legi care sunt încălcate de cei care trebuie să le aplice, nu facem nimic.
Și în momentul de față avem un cadru legal care poate fi folosit pentru a stopa astfel de lucruri, dar instituțiile statului nu și-au făcut treaba. Mai mult decât atât, au fost, de foarte multe ori, complice și trăinăitoare”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Gelu Duminică.
În continuare, Duminică a atras atenția asupra unui aspect esențial al aplicării legii: problema nu stă doar în existența legii, ci și în modul în care instituțiile statului o pun în practică. Acesta a menționat că anumite abuzuri, precum căsătoriile forțate, au fost tolerate și perpetuate tocmai pentru că autoritățile au preferat să se ascundă sub pretextul „protejării culturii și identității” în cazul comunităților de romi, în loc să prioritizeze binele copilului.
„Astfel de lucruri au fost posibile și pentru că instituțiile statului în loc să aplice legea și în loc să aibă în vedere binele suprem al copilului au preferat să se ascundă sub o așa numită prezervare a culturii și identității în cazul romilor pentru că e mult mai comod.
Nu are nicio legătură cu cultura, nu are nicio legătură cu identitatea unui popor. Legea este una pentru toți. Astfel de chestiuni se întâmplă în toată societatea, doar că la romi este mai vizibil. Legislația este binevenită, sper din tot sufletul să fie și aplicată”, a mai menționat expertul în probleme sociale.
În România, fenomenul căsătoriilor forțate implicând minori rămâne o realitate alarmantă, în special în comunitățile vulnerabile. Datele oficiale și rapoartele organizațiilor neguvernamentale subliniază amploarea acestei practici.
Conform unui raport al Ambasadei SUA în România din 2023, au fost documentate cazuri de fete și băieți romi cu vârste de doar 11 ani care au fost vânduți în căsătorie de către familiile lor. Aceste cazuri reflectă o practică persistentă și profund înrădăcinată în anumite comunități.
De asemenea, în urma recensământului din 2021, s-a constatat că în România existau 521 de fete cu vârste între 11 și 14 ani care trăiau în așa-numita „uniune consensuală”. Majoritatea proveneau din mediul rural, în județele Mureș, Dolj și Călărași.
FANATIK a discutat și cu expertul în probleme sociale Mircea Kivu, care a oferit o analiză detaliată asupra modului în care această inițiativă legislativă ar putea afecta realitatea din comunitățile vulnerabile și asupra impactului ei asupra fenomenului căsătoriilor între minori. Kivu a explicat de ce legea este necesară, cum poate reduce abuzurile și care sunt provocările în implementarea ei în mediile unde astfel de practici sunt încă tolerate.
„Inițiativa mi se face foarte bună pentru că, din păcate, în secolul XXI, noi mai avem situații în care, practic, fetele sunt vândute ca o marfă. Problema este că lucrurile acestea, de obicei, nu se întâmplă la vedere. La romi există, din păcate, obiceiul ăsta al căsătoriei între copii, practic. Aici nu vorbim numai de fete, ci și de băieți. Dar, într-adevăr, mireasa este vândută. În aceste familii, obiceiul ăsta este dezavuat, chiar și de liderii romilor.
Sperăm că, în momentul în care ai pedeapsă, să avem de-a face cu reducerea fenomenului. Am fost profesor într-o comunitate de romi. Știu fete care nu mai veneau la școală, din clasa a șasea, spuneau că s-au măritat. Prin mijloacele acestea, de sancțiune, sperăm să vedem o reducere rapidă”, a precizat Mircea Kivu, pentru FANATIK.