Casele de Cultură ale Studenților, acaparate de politruci. Pentru ce salariu s-au bătut fiul unui fost torționar și micii afaceriști de partid

Aflate anterior în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, odată cu crearea noului Minister al Familiei în 2021, care avea să preia și domeniul tineretului, Casele de Cultură ale Studenților au trecut în subordinea noului minister. De altfel, „revitalizarea infrastructurii culturale studențești administrate de autoritatea publică centrală” figura printre obiectivele asumate de Gabriela Firea, senatoarea PSD desemnată să conducă noul minister. Asta pentru că, la fel ca în cazul Complexului Studențesc Tei din Capitală, toate cele 14 case ale studenților veneau la Ministerul Familiei, cel puțin în teorie, cu un bogat patrimoniu, constând în baze sportive, tabere și alte centre de turism.

Casa studenților din București, de la ANSVA la PSD

Odată cu trecerea în subordinea Ministerului Familiei, Casa de Cultură a Studenților din București, instituție cu un buget anual de circa cinci milioane lei, s-a ales cu un nou director general în persoana lui Vlad Alexandru Maioru (numit inițial director adjunct, promovat apoi în funcția de director general). Pe site-ul CCS București nu există un CV al acestuia, iar ceea ce știm este că la alegerile din 2020 a candidat pe listele PSD pentru un mandat de deputat. Prezența pe listele electorale a fost însă una mai mult formală, acesta aflându-se pe locul 27 în ordinea numelor de la București, neavând practic nicio șansă la obținerea unui mandat.

Potrivit declarației de avere depuse înaintea alegerilor din 2020, Vlad Alexandru Maioru, care atunci avea 25 de ani, menționa că era angajat consilier la Autoritatea Națională pentru Formare Profesională în Sistem Dual, fără a menționa însă care a fost și salariul primit. De altfel acesta nu declara niciun bun sau economii deținute. De altfel, primul venit menționat este într-o declarație de avere depusă în 2018, atunci când era angajat referent la cabinetul unui ministru, unde preciza că în lunile octombrie-decembrie 2017 fusese angajat la compania de construcții a Sectorului 3, Algorithm Residential S3, suma câștigată fiind de 2.930 lei. În anul 2019, depune o nouă declarație de avere, de această dată pentru funcția de consilier la cabinetul unui secretar de stat, însă aici nu apare menționat niciun fel de venit pe anul anterior.

Ultima declarație, depusă la începutul anului 2023, menționează însă trei surse de venit, acesta fiind angajat consilier juridic la Federația Română de Culturism și Fitness, de unde menționează că a primit 4.000 lei, și clubul CSM București, unde a fost angajat tot pe funcția de consilier juridic. Suma primită de la clubul sportiv al Capitalei trecută în declarația de avere este de 440.000 lei, însă Vlad Maioru a precizat pentru FANATIK că a fost trecută greșit. „Nu, este o greșeală. Salariul primit în mână cred că a fost de circa 4.000 lei”, a precizat acesta.

Digi24.ro

Măsurile anunțate de Moscova, după ce premierul proeuropean al Armeniei a câștigat alegerile parlamentare

Acesta a mai declarat alți aproape 9.000 lei, încasați de la firma Ava Green Terre, unde era angajat ca director general. Aceasta este firma deținută chiar de Vlad Maioru, cu activitate în prelucrarea fructelor și legumelor, firmă care în anul 2022, al doilea an de funcționare, avea deja acumulate datorii de aproape 200.000 lei la o cifră de afaceri de 14.000 lei.

Digisport.ro

Ionel Ganea, după meciul caritabil de la Făgăraș: "Un om fără caracter! Mi-a dat mesaj că nu mai vine"

De menționat că Vlad Maioru a înlocuit-o la conducerea CCS București pe Cornelia Bilțiu Dăncuș. Aceasta este fosta consilieră a directorului ANSVA, unde a ajuns în anul 2008, instituție în cadrul căreia a rămas până în anul 2022 pe funcția de director economic. Presa o numea atunci „sexy directoarea” și scria despre deplasările sale la Dubai în interes de serviciu. Potrivit ultimei declarații de avere din 2022, aceasta deținea 3 terenuri, 5 imobile, bunuri în valoare de 410.000 lei și avea datorii la bănci de peste 300.000 lei. După demiterea de la CCS București, Cornelia Dăncuș, expertă în siguranța alimentară, a rămas în Ministerul Familiei, consiliera unui secretar de stat.

Execuția bugetară pentru CCS București pe anul trecut arată că instituția a avut un buget total de 4,5 milioane lei, o treime din această sumă mergând pe plata salariilor și a sporurilor pentru condiții de muncă. Veniturile realizate de CCS București au fost de doar 16.000 lei.

Casele studenților, pe mâna oamenilor de partid

Casa de Cultură a Studenților din Alba-Iulia este condusă, din anul 2009, de Gheorghe Berghian. Interpret de muzică ușoară, cu alias-ul Gino, aceasta a povestit într-un interviu pentru „Adevărul” cum a obținut acest post. „La vremea respectivă, am dat un examen la Ministerul Tineretului şi Sportului şi am obţinut acest post“, declara directorul CCS Alba-Iulia, care la vârsta respectivă avea 28 de ani.

Dacă cu un an înainte era prezent pe scena Festivalului Mamaia, ceea ce nu a menționat Gheorghe Berghian este că în 2010 era votat vicepreședinte al PD-L Alba Iulia. În declarația de interese din anul 2011 menționează că era vicepreședinte și al organizației de tineret a PD-L România. În ultima declarație de avere ce există pe site-ul ANI, depusă în anul 2015, menționează un salariu anual de la CCS de 20.000 lei, cu 20% mai puțin decât câștiga soția, economist la o firmă privată, plus alți 17.000 lei câștigați din muzică pe PFA-ul „Gino Music”.

Casa studenților din Brașov este condusă de către Silviu Achim (foto mijloc), membru PSD și fost consilier local între 2016 și 2020. Potrivit ultimei declarații de avere, depusă anul trecut, Casa de Cultură a Studenților este singura sursă de venit a lui Silviu Achim, acolo de unde a câștigat un salariu de 51.672 lei în 2022, ceea ce echivalează cu 4.300 lei pe lună. (Acesta mai deține 50% din acțiunile unei firme din Poiana Brașov, firmă de închiriat schiuri și care oferă lecții de schiat, însă societatea nu a avut activitate comercială.)

Detaliul mult mai interesant legat de Silviu Achim îl privește însă pe tatăl acestuia, avocatul Gheorghe Achim. În anul 2013, acesta din urmă era condamnat definitiv de către Curtea Supremă la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, după ce a cerut 1.500 de euro de la patru studenți pentru a le oferi lucrări de diplomă gata scrise. Infracțiunile se producea în anul 2006, atunci când Gheorghe Achim era conferențiat universitar la Universitatea Transilvania.

Tot legat de tatăl lui Silviu Achim, în anul 2018, acesta era identificat de către CNSAS ca fiind fost căpitan în cadrul Miliției Municipiului Brașov în anul 1987 și unul dintre torționarii participanților la manifestația din 1987 din Brașov. „A fost unul dintre cei mai duri anchetatori implicați în primele anchete de la Brașov; răzbunându-se pe faptul că fusese bătut în stradă de manifestanți, când i-a venit rândul în camerele de anchetă, a brutalizat fără scrupule pe cei arestați, aplicând bătăi sistematice și răspândind teroarea. A supraviețuit neatins momentului Revoluției, ocupând funcția de adjunct al șefului Poliției municipiului Brașov”, scria pe Facebook, cercetătorul CNSAS, Mihai Demetriade.

Casa studenților din Cluj-Napoca este condusă, începând cu anul 2014, de către Flavius Milășan. Și acesta este membru PSD, fost consilier local în perioada 2012-2016. El a fost unicul candidat pentru funcția de director al CCS în 2014, după ce anterior a fost director adjunct al instituției. Potrivit declarației de avere, soții Milășan au două credite la bancă de peste 250.000 lei, iar pe lângă salariul de la CCS de 53.000 lei, soția a mai câștigat circa 36.000 lei de la firma Private Siara Concept, acolo unde deține 50% din acțiuni.

În anul 2022, firma a avut un profit de 64.000 lei. În anul 2021, soția acestuia a mai făcut parte din consiliul de administrație al Cluj Innovation Park, parcul industrial deținut de consiliul local al municipiului, de unde a încasat aproape 9.000 lei. Flavius Milășan conduce un autoturism marca BMW .

Șefii Caselor de Cultură ale Studenților și legăturile politice

La Galați, Casa de Cultură a Studenților este condusă din anul 2011 de Cristian Mortu, fost contabil șef în aceeași instituție. Directorul adjunct al CCS este Alexandru Igor Bejan, fost candidat la alegerile locale din 2016 pe listele PSD, este în funcție din anul 2013. Un apropiat al primarului Ionuț Pucheanu, acesta a ocupat mai multe funcții în administrația locală începând cu anul 2016 ce au culminat cu numirea în funcția de director general a Calorgal Galați, societatea de termoficare a orașului. Salariul încasat anul trecut de la această societate a fost de peste 110.000 lei, cu mult peste salariul de 7.200 încasat de la CCS Galați. A mai încasat alți 16.000 de la Gospodărire Urbană SRL, unde este membru în CA.

Și CCS Iași este condusă, din anul 2017, de un consilier local PSD aflat acum la al doilea mandat. Bogdan Teodor Crucianu a încasat în anul 2022 36.620 lei de la casa de cultură și alți 12.000 de lei de la Consiliul Local Iași. Salariile încasate de la stat sunt extrem de mici, mai ales că în anul 2023 acesta a luat un credit pe 30 de ani de 637.000 lei, asta în condițiile în care mai avea deja un credit de 180.000 lei. Asta pentru că principala sursă de venit a acestuia o constituie afacerea sa personală bazată pe firma Safe Wheels Invest S.R.L, ce vinde anvelope. În anul 2021 din dividende a încasat circa 350.000 lei. În prezent este președintele organizației de tineret a PSD Iași.

Dacă la CCS Pitești niciunul dintre cei doi directori ai instituției nu au legături cu lumea politică, la Ploiești, casa studenților este condusă din anul 2017 de către Nicolae Ioniță, consilier local al comunei Râfov din partea PSD, aflat la al doilea mandat. În anul 2020, atunci când Nicolae Ioniță a fost trecut pe listele PSD pentru Camera Deputaților, partidul îl descria drept un antreprenor cu experiență de peste opt ani. Acesta deține însă un magazin mixt în satul Mălăiești, din comuna Râfov, împreună cu soția. În anul 2022, magazinul La Roboțelul Market Srl a avut pierderi de 18.000 lei la o cifră de afaceri de 150.000 lei. Salariul încasat de la CCS a fost de 44.000 lei, însă a reușit să-și completeze veniturile cu alți 15.000 lei din jocurile de noroc.

În Caraș-Severin, Casa de Cultură a Studenților din Reșita este condusă din 2023, este anul în care apar declarațiile de avere ale directorului, de către Daniel Amariei. Între 2020 și 2021 acesta a fost directorul de cabinet al prefectului Cristian Gâfu, consilier PNL, care nu a stat în funcție decât până în 2022, atunci când PSD și-a numit propriul om. În 2022, acesta a fost ales secretar general al organizației de tinere a PNL Caraș-Severin. Daniel Amariei deține 51% din acțiunile firmei care administrează un restaurant din Reșita, firmă care între 2018 și 2021 a fost tot timpul pe pierdere.

Și la Târgu-Mureș, casa de cultură a studenților este condusă începând din anul 2020 de artistul plastic Marcel Naste, cel care a condus timp de 5 ani Casa de Cultură a Tineretului din Reghin. În 2020 acesta a candidat pe listele PNL pentru un mandat de consilier local la Reghin, însă fără succes.

Casa de Cultură a Studenților din Timișoara este condusă de către, începând cu anul 2013, de către Vlad Ioan Gârboni. Acesta este fiul lui Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul, cel care în anul 2012 candida ca independent la alegerile pentru primăria Timișoara. Totuși, acesta avea să-și anunțe retragerea din cursă și susținerea pentru viitorul primar, Nicolae Robu, chiar cu câteva zile înainte de alegeri. După câștigarea alegerilor locale din 2012, fiul directorului filarmonicii avea să fie numit în fruntea CCS Timișoara. Singura sursă de venit menționată de Vlad Gârboni este casa de cultură, acolo unde în 2023 câștiga un salariu de 4.000 de lei pe lună. Singurele bunuri declarate sunt cota parte dintr-o casă și un autoturism Mercedes CLK, ambele moștenire.

Nu toate casele de cultură ale studenților sunt însă conduse de membri de partid. La Craiova, regizorul de teatru Laurențiu Tudor, a preluat conducerea instituției în 2020, inițial interimar iar apoi a câștigat concursul pentru ocuparea funcției. Acest l-a înlocuit pe fostul director al Casei de Cultură Traian Demetrescu, Ionuț Dumitrache, fost consilier PSD. La fel, CCS Petroșani este condusă din anul 2016 de către Lavia Hulea, lector universitar la Universitatea Petroșani și fără legături politice. Același lucru se întâmplă și la Sibiu, acolo unde CCS este condusă încă din anul 2000 de către Liliana Popescu, care între timp a devenit și lector la Universitatea Lucian Blaga din localitate.