Cât câștigă și cât pierde un partid când merge în opoziție. Cum poate profita PNL de moțiunea lui Grindeanu și Simion

Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat covârșitor în favoarea moțiunii de cenzură inițiată de PSD și AUR. Au votat pentru demiterea Guvernului peste 380 de parlamentari, un număr record de voturi, însă acum nu există o majoritate clară pentru formarea unui nou Executiv. PSD vrea în continuare o alianță cu PNL și UDMR (nu e sigur și dacă USR e inclusă aici), însă marea dilemă acum este ce vor face liberalii. Oamenii din gruparea anti-Bolojan, precum Thuma, Paulic sau Predoiu, au dat deja mesaje că vor ca PNL să rămână la guvernare.

Cât a câștigat PNL în opoziție și cât a pierdut alături de PSD

Nici nu s-a anunțat bine trecerea moțiunii de cenzură că liderii liberali din gruparea anti-Bolojan au ieșit public cu mesaje pentru ca partidul, care urmează să ia o decizie în această seară, să rămână la guvernare alături de social-democrații care i-au dat jos premierul. „Este foarte multă emoţie în partid. PNL trebuie să aleagă în a se grăbi cu o decizie pripită şi de a fugi de responsabilitatea guvernării”, a spus Predoiu pe holurile Parlamentului.

„Ar fi o eroare istorică să plecăm de la guvernare și să îi lăsăm pe alții să culeagă beneficiile unor măsuri pentru care noi am plătit. Aceasta nu ar fi demnitate”, a transmis și Nicoleta Pauliuc, senator PNL de Ilfov și un alt nume important din gruparea Thuma, așa cum a fost numită opoziția din partid. Practic, scenariul puciului din PNL și coaliție, vehiculat în presă încă de la finalul anului trecut și amânat după victoria lui Ciucu la Capitală a fost pus în practică acum.

Rămâne de văzut care sunt pașii următori din acest scenariu și ce rol va juca Cotroceniul aici, însă în acest moment marea necunoscută o reprezintă decizia PNL. Va rămâne partidul alături de președintele său și se va îndrepta spre opoziție sau, din contră, va alege să rămână în coaliție cu PSD – în ciuda votului de marți – și va continua guvernarea alături de PSD, o guvernare începută la finalul anului 2022, prin scoaterea USR-ului din Guvernul Cîțu.

Digi24.ro

Traian Băsescu spune cine este „liberalul 100%” pe care l-ar vedea în funcția de premier. „Nu-l pune nimeni sub semnul întrebării”

Câte procente le-a adus opoziția liberalilor în 2020

Ultima oară când liberalii au fost în opoziție a fost între decembrie 2016 și noiembrie 2019. În anul 2016 liberalii obțineau doar 20% în timp ce PSD venea la putere cu un scor amețitor: peste 45%. Era rezultatul unui haos total în tabăra liberalilor, care în anul anterior l-au susținut pe Dacian Cioloș în fruntea guvernului tehnocrat, dar care, l-a final, nu a dorit să candideze pe listele acestora. Episodul emblematic a fost modul în care liberalii s-au organizat pentru alegerile din Capitală: a fost întâi propus Bușoi, apoi Orban care s-a retras din cauza unui dosar DNA, apoi Marian Munteanu, o figură apropiată de extrema dreapta.

Digisport.ro

Cum au numit-o italienii de la Gazzetta dello Sport pe soția lui Cristi Chivu și ce scriu despre trecutul ei

Au urmat apoi trei ani în opoziție în care PNL a schimbat trei președinți. A fost întâi Alina Gorghiu, care a demisionat după alegerile din 2016, apoi Raluca Turcan (intermediar) care a asigurat tranziția până la congresul din 2017, congres unde avea să fie ales Ludovic Orban. Acesta din urmă avea să conducă partidul în perioada în care România s-a aflat sub regimul Dragnea, când PSD a atacat principalele instituții din Justiție – revocarea lui Kovesi, atacurile la adresa Înaltei Curți prin intermediul CCR, etc.

Ce s-a întâmplat la finalul celor trei ani de opoziție? În anul 2019 PNL avea să câștige alegerile europarlamentare cu 27%, învingând PSD-ul Vioricăi Dăncilă, care obținea doar 22,5%. Scorul PNL nu pare foarte impresionant, însă USR, partidul cu care împarte cam același electorat, obținea și el peste 22%. Practic, în doar trei ani de guvernare Dragnea, scorul din 2016 avea să se schimbe radical.

Orban avea să ajungă în fruntea Guvernului în același an (în fruntea unui guvern minoritar) însă șansa a făcut ca Pandemia COVID să lovească România în 2020. În același an, la alegerile din decembrie, PNL avea să obțină 25%, la care aveau să se adauge cele 15 procente ale USR pentru crearea unei noi majorități – sprijinite și de președintele Iohannis.

Câte procente a pierdut PNL la putere alături de PSD

Alegerile din 2020 au arătat cât de benefică a fost opoziția și pentru PSD. Partidul lui Dragnea, care ajungea între timp la Rahova, era preluat de către foștii săi locotenenți, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, care reușeau să o înlăture cu ușurință pe Viorica Dăncilă de la conducerea PSD-ului. După doar un an în opoziție și cu o schimbare de gardă PSD reușea să redevină principală forță politică, câștigând alegerile cu 25%.

În noua formulă, PSD nu va avea nevoie să aștepte până la viitoare alegeri pentru a ajunge la guvernare. Avea să se întâmple la doar un an după ce PNL își va executa propriul președinte, Ludovic Orban avea să fie schimbat cu Florin Cîțu, iar acesta din urmă avea să se asigure că reușește să scoată USR-ul de la putere. În final, Florin Cîțu avea și el să fie sacrificat și sub comanda lui Nicolae Ciucă PNL avea să intre în marea alianță alături de PSD.

Totul avea să se petreacă în decurs de câteva luni: septembrie 2021, ruperea coaliției cu USR, octombrie 2021, demiterea Guvernului Cîțu și marea împăcare din noiembrie 2021 și formarea alianței cu PSD. Retrospectiv, un observator ar putea spune că totul pare să fi fost bine pus la punct pentru ca noua alianță, cu o majoritate de peste 2/3 să ajungă la guvernare. Era momentul când România avea aprobat PNRR-ul, în care, în teorie, în țară trebuiau să ajungă zeci de miliarde de euro.

Șocul alegerilor din 2024 și soarta PNL

Alianța PNL-PSD trebuia să fie o alianță care să asigure guvernarea țării pentru următoarele cicluri electorale. Până la alegerile din 2024 PNL și PSD urmau să asigure conducerea Guvernului prin rocada premierului din vara lui 2023. Dar această super-alianță spera să obțină o victorie facilă și zdrobitoare în anul electoral 2024, an cu 4 rânduri de alegeri. Datele, calculele și alianțele aveau să fie făcute în așa fel încât PSD și PNL să aibă în continuare și guvernul și Cotroceniul.

Rezultatele aveau să fie șocante. PSD nu avea să obțină decât 21% din voturi, iar PNL un scor abisal de 13%. Vorbim practic de o înjumătățire a scorului PNL în urma guvernării alături de PSD. Mai mult, alianța celor două forțe politice din România a permis creșterea partidelor extremiste în opoziție, AUR fiind astăzi principalul partid, după datele din sondaje.

Acum liderii PNL care s-au poziționat alături de președintele Bolojan cer ca partidul să intre în opoziție. Este scenariul care ar permite reformarea acestui partid și o posibilă creștere în sondaje. Datele INSCOP din luna aprilie situează PNL, partid aflat de 7 ani la guvernare, la 15%, sub PSD (20%) și AUR (37%). Cota de încredere a lui Ilie Bolojan este mult peste cea a partidului, aceleași sondaje plasându-l la 25-30% încredere.