Liderii coaliției de guvernare negociază în aceste zile bugetul pe anul 2025, marea provocare fiind reducerea cheltuielilor statului astfel încât Guvernul să se încadreze anul acesta în ținta de deficit. După ce Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat intenția de a reduce numărul angajaților din instituția pe care o conduce cu până la 200 de salariați, liderii coaliției vorbesc de reducerea bugetului instituției cu până la 5%. La Camera Deputaților se încearcă reducerea cheltuielilor cu 9%, iar Administrația Prezidențială ar putea avea un buget cu până la 10% mai mic.
Pentru anul 2024, Senatul României a avut un buget total de 390 de milioane lei, din care cheltuielile curente, sumele necesare pentru funcționarea instituției, au fost prognozate la 325 de milioane. Din această sumă, cheltuielile salariale au fost estimate la 206 milioane.
În ceea ce privește Camera Deputaților, instituția a avut alocat un buget de 727 milioane lei pe anul trecut, din care cheltuielile curente au reprezentat 627 de milioane. Din această sumă cea mai mare parte a cheltuielilor au fost reprezentate de cheltuielile de personal, bugetate la 434 de milioane lei, sau 59% din bugetul instituției.
În total, cele două camere ale Parlamentului au avut un buget cumulat de peste 1,1 miliarde, cu peste jumătate din această sumă destinate cheltuielilor de personal.
Anii recenți 2022 și 2023, în care țara noastră a cunoscut o rată a inflației de peste 10%, au văzut o majorare semnificativă a bugetelor celor două instituții. Astfel, la Senatul României, în anul 2022 bugetul total al instituției a fost de 221 de milioane lei, din care 167 de milioane au fost cheltuielile de personal. În anul următor, bugetul alocat senatului a ajuns la 324 de milioane, din care 191 de milioane au fost cheltuielile de personal. Practic, în doar trei ani, bugetul instituției a crescut cu peste 75%.
Aceeași poveste este și la Camera Deputaților. Camera principală a Parlamentului a avut în anul 471 de milioane lei, din care cheltuielile de personal au reprezentat 354 de milioane, adică fix 75% din bugetul instituției. Un an mai târziu, bugetul Camerei ajungea la 589 de milioane, din care cheltuielile de personal erau de 359 de milioane. Practic, în trei ani bugetul instituției a crescut cu 256 de milioane, sau 54%.
Ambele instituții estimau însă o reducere a bugetelor pentru anii următori. În bugetele aprobate pe anul trecut sunt estimate și bugetele pentru următorii trei ani. La Senatul României estimarea era, la începutul anului 2024, că anul viitor necesarul bugetar va fi de 272 milioane, iar în următorii doi ani se va stabiliza la 285 de milioane. La fel și la Camera Deputaților, unde estimarea era ca în 2025 bugetul instituției să ajungă la 567 de milioane lei.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, Senatul României avea la finalul lunii noiembrie 894 de angajați, iar Camera Deputaților 1.737 de salariați. Spre comparație, Ministerul Transporturilor avea doar 600 de salariați, iar Administrația Prezidențială puțin peste 300.
Execuția bugetară pe primele 11 luni ale anului 2024, arată că la Senat salariile de bază au reprezentat 99 de milioane, angajații beneficiind de sporuri pentru condițiile de muncă în sumă totală de 7,7 milioane lei. Voucherele de vacanță acordate celor aproape 900 de angajați au fost de puțin peste un milion de lei.
Anul trecut, suma totală plătită ca sporuri pentru condiții vătămătoare de lucru angajaților Senatului României a fost de 8,5 milioane. Grila de salarizare pentru angajații din această instituție, valabilă începând cu septembrie 2024, arată că înalții funcționari – de la secretarul general al instituției și până la un șef de birou – au beneficiat de un spor de condiții vătămătoare în sumă brută de 1.500 lei.
Sumele scad pentru consilierii parlamentari, șefii de cabinet și referenții parlamentari, până la valoarea de 546 lei. De aceste sporuri beneficiază și alți angajați. Spre exemplu, un șofer primește un spor de condiții vătămătoare între 499 și 694 lei, iar un muncitor calificat între 399 și 582 lei.
La Camera Deputaților, cheltuielile cu salariile de bază după primele 11 luni ale anului trecut au fost de 193 de milioane, la care se adaugă sporurile pentru condițiile de muncă vătămătoare de 12,3 milioane. Instituția a plătit și vouchere de vacanță în sumă de 1,98 milioane lei. În anul 2023, cheltuielile cu sporurile pentru condițiile de muncă la Cameră au fost de 13,8 milioane lei.
Bugetele celor două instituții arată că dacă salariile angajaților reprezintă practic principala cheltuială a instituției, cu peste jumătate din buget, sume importante se duc și pentru alte cheltuieli. După salariile angajaților, principala cheltuială a celor două instituții o reprezintă drepturile de delegare – la Senat, în 2023, această sumă a fost de 60 de milioane, iar la Cameră, 143 de milioane, adică peste 60% din suma alocată salariilor.
Un alt procent important din bugetele instituțiilor merge către plata indemnizațiile foștilor demnitari. La Senat, anul trecut această sumă s-a ridicat la valoarea de 22,2 milioane, în timp ce la Cameră a fost de 35 de milioane lei. Aceste sume plătite foștilor deputați și senatori au crescut în anul 2024, astfel că, după primele 11 luni, la Senat pentru plata acestor pensii speciale fusese alocată suma de 29,9 milioane lei, iar la Cameră, peste 74 de milioane.
Alte cheltuieli importante sunt făcute de către cele două instituții cu clădirea în care își desfășoară activitatea, Casa Poporului fiind o clădire ineficientă energetic, ce încă necesită lucrări importante de renovare. Astfel că, anul trecut, după primele 11 luni, facturile la lumină și căldură s-au ridicat la 4,1 milioane lei, în timp ce bugetul pentru reparații capitale a fost de 13,5 milioane. Spre comparație, în aceeași perioadă, parcul auto al Senatului a înghițit 3,9 milioane lei, iar deplasările interne și externe ale senatorilor au fost de puțin peste 10 milioane.
Situația este similară și la Cameră. Aici, facturile la curent și căldură au fost de 15 milioane în primele 11 luni ale anului trecut, în timp ce pentru reparațiile capitale au fost alocate 27 de milioane. Spre comparație, deplasările deputaților în aceeași perioadă au însemnat puțin peste 25 de milioane, în timp ce pentru parcul auto al instituției au fost alocați 6,5 milioane.