Chiar dacă trei suspecți au fost deja reținuți în cazul jafului de la muzeul din Drents, recuperarea brățărilor dacice și a coifului de la Coțofenești ar putea fi o misiune mult mai dificilă pentru autoritățile olandeze.
În Europa există un circuit al ”zonei gri” al intermediarilor, cunoscut de polițiști încă de la începutul anilor 2000, când 24 de brățări dacice au fost excavate ilegal din situl Sarmisegetuza Regia, din Munții Orăștie și apoi traficate la nivel internațional. Doar 13 dintre ele au fost răscumpărate de statul român, iar dintre acestea, trei au fost furate în Olanda.
Anchetatorii au identificat, la vremea respectivă, un mod de operare care consta în împărțirea tezaurului în mai multe tranșe, în vederea introducerii neobservate a pieselor pe piața internațională de artefacte. Ulterior, acestea aveau să fie vândute în țări cu piețe de artă dezvoltate, prin intermediul unor comercianți privați care se cunosc și pot intui caracterul ilicit al provenienței acestora, raritatea pieselor pe piața internațională sau chiar împrejurarea că piesa este pusă sub urmărire internațională la momentul tranzacției.
În final, după ce treceau printr-o etapă de ”acreditare”, cu ajutorul unor experți plătiți ilegal cu zeci de mii de euro, ele erau plasate în colecții private sau sunt scoase la vânzare prin intermediul unor case prestigioase de licitații din Europa sau Statele Unite.
Un caz cu adevărat special este cel al brățării dacice vândute într-un târg de numismatică, la Munchen. Obiectul avea greutatea de 933,4 grame și fusese sustras din Rezervația Arheologică Munții Orăștie de așa-zișii braconieri arheologici.
Mai departe, brățara dacică a fost traficată prin intermediul unei rețele sârbe foarte bine pusă la punct și a ajuns la Zeno Pop, un român cu cetățenie germană.
În martie 2006, la aproape un an după ce a intrat în posesia brățării, bărbatul s-a decis s-o scoată la vânzare. Și a făcut-o în cel mai neașteptat mod posibil, la Târgul Numismata, organizat la Munchen.
Cumpărătorul, un colecționar bulgar pe nume Evgheni Marinov, le-a povestit anchetatorilor că l-a văzut ”pentru prima și ultima oară pe inculpatul Pop Zeno, care avea o măsuță, pe care avea expuse diverse obiecte”.
În timp ce în România cădeau capete din cauza scandalului brățărilor dacice dispărute, traficantul i-a prezentat clientului său artefactul unic în lume, spunându-i că face parte din colecția unui bătrân colecționar german. Mai mult, bulgarului i s-a prezentat și un certificat de autenticitate, care să ateste faptul că este vorba de un obiect original. Expertul care a întocmit documentul avea să fie anchetat și condamnat câțiva ani mai târziu.
În fine, suma solicitată de Zeno Pop a fost de 65.000 de euro, însă bulgarul a negociat și a obținut o reducere de 3.000 de euro. Din dosar reiese că între cele două părți nu s-a încheiat niciun fel de act de vânzare-cumpărare, pentru a evita plata de TVA, iar banii au fost achitați în numerar.
”Cu privire la originea brăţării martorul a arătat că vânzătorul l-a asigurat că este autentică şi că provine dintr-o colecţie germană veche şi că el o vinde pe piaţă, aspecte apreciate de martor la vremea respectivă ca fiind suficiente.
A mai arătat martorul sub acest aspect că exista o practică obişnuită în Germania potrivit căreia colecţionarii, de obicei prin intermediari şi agenţii lor, îşi vindeau colecţiile sau obiectele, iar la vremea respectivă factura nu era obligatorie sau, cel puţin, aşa a considerat.
A mai arătat că nu avea nevoie de un astfel de document pentru că, în timp ce a examinat brăţara, a considerat că este autentică, pe ea aflându-se o patină roşie-cupru, care la vremea respectivă era o marcă absolută de autenticitate şi astfel nu avea suspiciunea că era falsă”, se arată în dosar.
În 2010, statul român avea să recupereze brățara de la colecționarul bulgar, după ce Ministerul Culturii i-a avansat acestuia suma de 62.000 de euro. Obiectul a ajuns, ulterior, în portofoliul Muzeului Național de Istorie a României.
Zeno Pop a fost reținut și pus sub acuzare pentru spălare de bani și tăinuire. În timpul perchezițiilor, în imobilul său din Germania au mai fost găsite 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 de monede dacice și 473 de monede de argint romane republicane, toate provenind din excavări ilegale pe teritoriul României. Alte 10 artefacte arheologice din ceramică i-au fost returnate germanului, pentru că expertizele nu au putut să stabilească originea lor
Autoritățile au stabilit că în decurs de zece ani, acesta a vândut sute de monede vechi către diverși colecționari sau case de licitații pentru sume de ordinul zecilor de mii de euro.
Abia în martie 2022, Zeno Pop a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru tăinuire. Judecătorii l-au achitat pentru acuzația de spălare de bani din comerț cu obiecte de patrimoniu.
În prezent, Zeno Pop este septuagenar și încă se află sub supraveghere până în 2026. El este obligat să se prezinte regulat la serviciul de probațiune și să comunice dacă își schimbă domiciliul sau locul de muncă. Germanul a declarat în instanță că, în perioada de supraveghere va locui cu forme legale în București.
Brățările dacice sunt obiecte arheologice neprețuite din punct de vedere cultural, valoarea lor fiind cu mult peste cea stabilită de greutatea lor în aur. Dacă am face abstracție de vechimea și de semnificația pe care aceste obiecte le din punct de vedere istoric, o brățară de un kilogram, din aur, ar valora astăzi în jur de 100.000 de euro, având în vedere cursul oficial stabilit de BNR.