News

Cât costă o succesiune. Ce acte și martori îți trebuie. De ce este necesar pentru toți moștenitorii să faci acest pas important

Află de la FANATIK cât costă o succesiune, ce acte și martori îți trebuie și de ce este necesar pentru toți moștenitorii să faci acest pas important.
19.08.2022 | 08:53
Cat costa o succesiune Ce acte si martori iti trebuie De ce este necesar pentru toti mostenitorii sa faci acest pas important
Cât costă o succesiune. De ce este necesar pentru toți urmașii să faci acest pas important. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Cât costă o succesiune e o întrebare foarte importantă. Asta pentru că vorbim despre o procedură legală frecvent întâlnită, prin care majoritatea trecem, mai devreme sau mai târziu. Este necesară după decesul unei rude și înseamnă împărțirea bunurilor între moștenitorii persoanei respective.

Cât costă o succesiune. Ce acte și martori îți trebuie. De ce este necesar pentru toți urmașii să faci acest pas important

Succesiunea este importantă deoarece prin intermediul acestei proceduri se recunoaște legal dreptul uneia sau mai multor persoane de a dispune liber de totalitatea bunurilor care au aparținut defunctului, sau a unor părți din acestea.

ADVERTISEMENT

„Succesiunea, fie ea legală sau testamentară, se poate face la orice notariat din localitatea unde defunctul a avut ultimul său domiciliu. Condiția este să nu fi fost începută sau dezbătută procedura succesorală pentru o parte din bunurile defunctului, la un alt notar public. În acest caz, procedura va fi continuată la notariatul la care a fost inițiată. În plus, are loc doar când persoanele îndreptățite la moștenirea succesorală dețin toate actele necesare dezbaterii succesiunii.” Astfel a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, Adrian Chiron, consilier juridic la „Biroul Individual Notarial Tamara Elena Lazăr”, afiliat Uniunii Naționale a Notarilor Publici și care îşi desfășoară activitatea în cadrul Camerei Notarilor Publici București.

Moștenitorii legali care pot solicita dezbaterea succesiunii. Din ce categorie faci parte?

Aceeași sursă a detaliat pentru FANATIK care sunt moștenitorii legali: soțul supraviețuitor, descendenții, ascendenții și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv. Categoriile care se alătură într-o succesiune soțului supraviețuitor, dacă acesta există, se împart în patru clase.

ADVERTISEMENT

„Conform Codului Civil, sunt patru clase de moștenitori legali care au vocație la succesiune, în următoarea ordine: clasa întâi – descendenţii (copiii, nepoții, strănepoții defunctului din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție), clasa a doua – ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora), clasa a treia – ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii, stră-străbunicii), clasa a patra – colateralii ordinari (unchi, mătuși, verișori primari ai defunctului)” – Adrian Chiron, consilier juridic la „Biroul Individual Notarial Tamara Elena Lazăr”

Ce acte sunt necesare pentru a dezbate succesiunea. Foarte important: pe lângă acte, ai nevoie și de doi martori! Vezi ce condiții trebuie să îndeplinească!

Actele necesare deschiderii unei succesiuni trebuie prezentate în original. În funcție de complexitatea succesiunii (succesiuni anterioare, hotărâri judecătorești, absența unor moștenitori din categoriile prezentate mai sus și alte cazuri) mai pot fi necesare și alte acte, pe care le va solicita notarul, după caz.

ADVERTISEMENT

Actele necesare deschiderii succesiunii

  • Certificatul de deces
  • Certificatul de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor/certificatul de deces al soțului/sentința ori certificatul de divorț
  • Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor
  • Certificatele de naștere și de căsătorie ale moștenitorilor
  • Hotărârile judecătorești sau certificatele de divorț ale moștenitorilor (dacă este cazul)
  • Adeverința de schimbare a numelui pe cale administrativă (dacă este cazul)
  • Procurile acordate de moștenitori persoanelor împuternicite să îi reprezinte la dezbaterea succesiunii. În cazul în care nu pot fi prezenți și declarația expresă de acceptare a succesiunii de către cei chemați la succesiune (dacă este cazul)
  • Declarații de renunțare sau de străini de succesiune din partea persoanelor cu vocație de a moșteni
  • Testamentul defunctului (dacă există un astfel de act)
  • Acte de proprietate (contract de vânzare-cumpărare, acte de intabulare, planul de amplasament și releveu în cazul imobilelor ce sunt intabulate în cartea funciară, autorizație de construire, proces verbal de predare-primire, contract de schimb, contract de donație, act de dare în plată, certificat de moștenitor, titlu de proprietate, hotărâri judecătorești și altele, în funcție de caz).
  • Certificat de atestare fiscală pentru bunurile mobile și imobile din masa succesorală (atenție: este valabil doar 30 de zile de la data emiterii)
  • Acte de proprietate autoturism (certificat de înmatriculare, carte de identitate a vehiculului, factură, contract de vânzare etc.)
  • Acte de concesiune pentru locul de veci
  • Adeverință de la administrația cimitirului în care este amplasat locul de veci, din care să rezulte valoarea respectivului drept de concesiune
  • Certificate de acționar
  • Titlurile la ordin sau la purtător, extrase de cont la zi pentru sumele de bani aflate în bănci pe numele defunctului
  • Dispoziția emisă de primăria în circumscripția căreia domiciliază moștenitorul minor împreună cu încheierea judecătoriei prin care este numit un curator special pentru reprezentarea intereselor moștenitorului minor la dezbaterea succesiunii.

(Sursa: Adrian Chiron, consilier juridic la „Biroul Individual Notarial Tamara Elena Lazăr”)

ATENȚIE! La dezbaterea oricărei succesiuni este obligatorie prezența a doi martori care să nu fie rude cu succesorii și care au cunoscut personal defunctul, timp de mai mulți ani (vecini, prieteni, colegi etc.).

ADVERTISEMENT

Cât poate costa o succesiune după decesul unui membru al familiei?

Costul unei succesiuni variază foarte mult, nu numai în raport cu masa succesorală dezbătută, dar și cu timpul scurs de la data decesului persoanei în urma căreia se dezbate succesiunea.

Succesiunea dezbătută în decurs de 2 (doi) ani de la data decesului presupune niște costuri inferioare în comparație cu cea dezbătută după acest termen. Motivul îl reprezintă prevederile art. 111 alin. 3) din Codul fiscal conform căreia „Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale”.

Dacă au trecut cei 2 (doi) ani de la deces, costurile succesiunii cresc substanțial din cauza impozitului suplimentar pe care moștenitorii îl vor datora statului. De aceea, pentru a beneficia de un cost cât mai mic, trebuie să dezbați succesiunea în termen de maxim 2 (doi) ani de la decesul persoanei la a cărei masă succesorală ai dreptul/drepturi.

Impozitul se calculează și se încasează de către notarul public la momentul eliberării Certificatului de moștenitor și este virat integral în contul statului, așadar acest impozit nu reprezintă venit al biroului notarial.

„Taxa notarială este influențată de valoarea masei succesorale, calculată prin raportare la valorile existente în Studiul de piață pentru anul respectiv privind valorile minime imobiliare, iar nu de termenul scurs de la data decesului. Termenul de doi ani este relevant exclusiv pentru aplicarea/neaplicarea respectivului impozit, acesta adăugându-se taxelor notariale și, eventual, taxelor de intabulare”, a menționat pentru FANATIK Adrian Chiron, consilier juridic la „Biroul Individual Notarial Tamara Elena Lazăr”.

Tarifele notariale pentru succesiune

tarife notariale pentru succesiune
Tarife notariale pentru succesiune. Sursa foto: notari.pro

Tabel conform Anexei Nr. 3 la Ordinul Ministerului Justiției 46/2011 pentru aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici.

Diferența de plată dintre o succesiune dezbătută în primii 2 ani de la deces și cea dezbătută după 2 ani de la deces

Iată mai jos un exemplu de calcul pentru ceea ce ar trebui să plătești în cazul unei succesiuni de pe urma unui părinte decedat, în termen de doi ani de la decesul acestuia.

Luăm în calcul o masă succesorală compusă numai dintr-un apartament în valoare de 325.000 de lei (aproximativ 65.000 de euro). Onorariul notarial va fi, conform punctului d) din tabelul de mai sus, 665 de lei + 0,45% din valoarea apartamentului care depășește 60.001 lei.

Astfel, costurile vor fi de 665 lei + 0,45% din (325.000 lei – 60.001 lei) = 665 lei + 0,45% din 264.999 lei = 665 lei + 0,0045 x 264.999 lei = 665 lei + 1.192 lei = 1.857 lei (am omis zecimalele). ATENȚIE: la onorariul notarial se adaugă TVA!

Majoritatea notarilor, însă, sunt plătitori de TVA, așa că la suma rezultată mai sus trebuie adăugat TVA-ul de 19%. Simpla adunare 1.857 lei + 19% duce la un „preț” pentru succesiune de 2.210 lei. Dacă găsești un notar neplătitor de TVA, „scutești” 353 de lei, raportat la calculul nostru.

La onorariul notarial pentru emiterea certificatului de moștenitor se pot adăuga costurile aferente verificărilor efectuate de notarul public în registrele speciale, autentificării și înscrierii actelor în registrele speciale.

Cât costă o succesiune – ce costuri să mai ai în vedere

Mai ai în vedere, totodată, și costurile cu înscrierea (tot de către  notar) a moștenitorilor în Cartea funciară, adică 0,15% din valoarea imobilului, în cazul în care imobilul este întabulat. În caz contrar (respectiv nu există carte funciară deschisă), va trebui să achiți 100 de lei pentru fiecare imobil adus în masa succesorală, sumă care reprezintă contravaloarea unui certificat de sarcini din Registrul de transcripțiuni (vechiul sistem de publicitate imobiliară).

Dacă, însă, în același caz luat în calcul, ai depășit doi ani de la data decesului părintelui, la taxa notarială calculată mai sus se adaugă impozitul către stat de 1% din valoarea masei succesorale. În cazul nostru, 1% din valoarea apartamentului evaluat la 325.000 de lei înseamnă 3.250 de lei. Substanțială „majorare”, nu?

În total, succesiunea dezbătută după mai mult de doi ani de la data decesului părintelui te va costa mai mult decât dublu față de taxa ocazionată de dezbaterea succesiunii în primii doi ani de la deces. Prețul va crește, deoarece la taxa notarială (2.210 lei ) se va adăuga impozitul către stat (3.250 lei), adică 2.210 lei + 3.250 lei, ceea ce duce la un total de 5.460 de lei.

Deci, sfatul nostru este să demarezi și să finalizezi succesiunea înaintea împlinirii termenului de 2 ani de la data decesului persoanei în urma căreia se dezbate succesiunea respectivă.

ADVERTISEMENT
Tags: