România anului 2025 se confruntă atât cu o rată a natalității scăzută, cât și cu o criză economică fără precedent, lucru care are un efect vizibil asupra numărului de copii aduși pe lume și felul în care aceștia se dezvoltă.
Simțim cu toții, de la mic la mare, influențele negative pe care deficitul bugetar și criza economică le generează. Din păcate, victimele sigure sunt copiii, care necesită investiții și cheltuieli masive încă din prima zi de viață. Specialiștii prezintă, pe scurt, situația economică în care ne aflăm, deloc îmbucurătoare și optimistă în viitor.
„Nu este, desigur, un secret că inflația României a fost și este cea mai mare chiar și din zona central și est – europeană în ultimii ani, cu excepția, desigur, a Ucrainei. Astfel, rata medie a inflației în România, din 2022 până în 2024, a fost de 13.8%, 10.4% și respectiv 5.6%. Rata inflației pentru luna ianuarie 2025, chiar dacă a scăzut puțin față de anul precedent, a rămas tot cea mai ridicată din regiune, cu 5.1%.
Spre comparație, inflația medie pe 2024 în țările imediat vecine a fost de doar 2.4%, în Bulgaria, și cu 1 punct procentual mai puțin în Ungaria și Serbia (4.6%). În aceste condiții, nu este de mirare că românii percep prețuri crescute pentru bunuri și servicii”, explică economistul Sebastian Buhai pentru FANATIK.
Având în vedere că prețul coșului minim de cumpărături crește de la un an la altul, automat și costurile creșterii unui copil se majorează. Potrivit unui studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, coroborat cu prețurile și rata inflației din România, aflăm cât costă creșterea unui copil până la terminarea liceului.
Pe baza unor calcule făcute de Clubul Copiilor, cheltuielile cu un copil până la 19 ani se ridică la 594.070 de lei în 2024. Prin comparație, în anul 2018, suma era 384.991 de lei. Vorbim doar despre primul copil, căci costul pentru cel de-al doilea va fi cu aproape jumătate mai mic. Pentru doi copii de 19 ani vor fi necesari, deci, peste un milion de lei.
Când vedem astfel de sume ne întrebăm, în mod natural, pe ce se duc cei mai mulți bani. De departe, alimentația este cea mai costisitoare. Știm că mâncarea trebuie atent aleasă, în funcție de vârsta și nevoile copilului. În primul an de viață, un copil nu mănâncă de mai mult de 500 de lei. Însă între 15 și 19 ani, adolescentul mănâncă de aproape 8.000 de lei pe an. Doar cu alimentația, de la 0 la 19 ani, se cheltuie aproape 100.000 de lei.
„Pentru început mi se pare ok, probabil morfologiile de trimestru 2 și 3 să fie mai scumpe. Primele analize sunt, însă, cele mai importante. Afli detalii importante despre starea ta de sănătate, dacă poți corecta ceva ce poate afecta sarcina. Totodată morfologia și testul dublu sunt super importante, pentru că afli dacă copilul tău e predispus la anomalii, dacă prezintă ceva malformații, dacă e necesară întreruperea sarcinii etc. Contează mult medicul specialist cu care colaborezi. Având în vedere că voi naște la stat, cu siguranță costurile vor fi mai mici. Nu cred că mă va costa per total totul mai mult de 7 – 8 mii de lei”, spune Alina Stroe, tânără viitoare mămică, însărcinată în 4 luni, pentru FANATIK.
Cele mai constante cheltuieli sunt cele privind locuința și îmbrăcămintea/încălțămintea. Până la 19 ani se duc aproape 55.000 de lei pe haine. Vacanțele costă și ele circa 9.000 de lei. Pentru diversele activități culturale, sportive și pentru dezvoltarea personală sunt necesari peste 34.000 de lei. Pentru comunicație, adică un telefon și un abonament, se ajunge la peste 3.500 de lei. Educația costă și ea mult, circa 33.000 de lei. De menționat că pentru intervalul 6 – 11 ani se cheltuie cel mai mult, peste 17.000 de lei. Pentru articolele de uz casnic și igienă personală, mai ales pentru copiii mici, se dau circa 13.000 de lei. Pentru locuință, vorbind la o rată lunară, dotarea camerei copilului și facturi, suma se ridică la peste 131.600 de lei. Adăugând și costurile pentru transport, avem o cheltuială de 6.590 de lei.
„Inflația este, de fapt, cel mai regresiv impozit posibil. Asta înseamnă că afectează, de fapt, cel mai mult, viața celor mai săraci, a familiilor cu copii, dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Primul canal prin care prețurile crescute ar putea influența utilitatea acestora ar fi prin costul crescut al bunurilor esențiale, alimente de bază, îmbrăcăminte, locuințe etc.
Indirect, poate fi, desigur, vorba și despre un efect asupra sănătății și nutriției, în particular a copiilor mici. Familiile, sub presiunea prețurilor mari și incertitudinea evoluției lor în viitorul apropiat și mai îndepărtat, ar putea modifica compoziția alimentelor, cele hrănitoare la vârste fragede fiind mai costisitoare, ceea ce evident poate duce la probleme de sănătate, inclusiv impedimente privind creșterea.
Prețurile mari pot afecta, desigur, și accesul la resursele educaționale, inclusiv asigurarea materialelor școlare de bază, implicând o potențială evoluție negativă a traiectoriei educaționale. Nu ar trebui să ignorăm nici aspectul stresului și al sănătății mentale, fiind cam neglijate în cercetările economice până mai recent. Se deosebesc incredibil de importante și de o relevanță enormă, inclusiv pentru cei care ar trebui să se gândească la măsuri de protecție socială”, mai explică economistul român, cercetător atașat la Universitatea din Stockholm și la centrul CEPREMAP din Paris.
Pe baza acestor cifre, se observă cum, odată cu înaintarea în vârstă, cresc automat și costurile. Paradoxal, un nou-născut este „mai ieftin” decât un aproape adult.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică afirmă că, pentru o familie cu doi copii de 2 și 3 ani, costurile medii reprezintă aproape 14% din salariul mediu al părinților. Pentru un singur părinte ce are în grijă doi copii, costurile se ridică la circa 9% din salariul mediu. În România, media este de 10,8% pentru ambele tipuri de familie.
Astfel, țara noastră se află sub media OCDE pentru costul mediu într-o familie cu ambii părinți, dar peste medie dacă ne referim la o familie monoparentală. Situația este similară și în alte țări din Europa Centrală și de Est. Diferențe se observă în Europa de Vest, unde se remarcă un cost mai redus pentru familiile monoparentale. Exemplu stă Franța (5,8% vs 11,4%), Finlanda (11,8% vs 17,6%), Danemarca (5% vs 11%) și Olanda (9% vs 18,8%).
Există numeroase măsuri de sprijin asigurate de statul român pentru susținerea natalității, o problemă apăsătoare în România. Guvernul a luat decizia oferirii unui stimulent financiar pentru nou-născuți în anul 2025. Acesta are scopul de a ajuta familia atât în primele momente de viață ale copilului, cât și în anii ce urmează.
Este vorba despre un ajutor în valoare de 2.500 de lei pentru locuitorii din București. De acești bani beneficiază părinții copilului care au domiciliul sau reședința în Capitală. Un alt criteriu se referă la nașterea copilului într-un spital din București. Cererea trebuie depusă nu mai târziu de o lună de la nașterea copilului și se acordă o singură dată. În cazul nașterii mai multor copii, banii se oferă pentru fiecare în parte, nediferențiat. De menționat este că acest stimulent în valoare de 2.500 de lei nu se acordă persoanelor care au datorii neachitate la bugetul local, adică amenzi sau impozite neplătite.
Un alt ajutor din partea statului este voucherul Materna. În valoare de 2.000 de lei, acesta se acordă mamelor de peste 18 ani care locuiesc în București. Scopul acestor bani este sprijinirea femeilor în procesul medical, achiziție de medicamente atât la începutul și în timpul sarcinii, cât și la finalul acesteia. Voucherele Materna se acordă în două tranșe: prima, de 1.000 de lei, se primește începând cu săptămâna a 10-a de sarcină, iar a doua, începând cu săptămâna 24.
Guvernul a aprobat și un program de sprijin până în 2027. Se acordă, astfel, tichete sociale în valoare de 2.000 de lei proaspetelor mame prin Programul Incluziune și Demnitate Socială. Bugetul alocat pentru toată perioada este de 120 de milioane de euro. Beneficiază de aceste tichete mamele minore, care nu au buletin, victime ale calamităților, violențelor domestice, cu adicții și care se află în stare vulnerabilă, mame aflate în situații de risc și care fac parte din familii ce primesc doar alocație pentru susținerea familiei.
Și alocația copiilor este un ajutor financiar de care se bucură atât părinții, cât și copiii. În 2025, alocațiile au valoarea de: 719 lei/lună pentru copiii de până în 2 ani sau pentru cei cu dizabilități până la 18 ani, și 292 de lei/lună pentru copiii între 2 și 18 ani. În anul 2024, alocațiile copiilor au crescut cu 13,8%. Pentru anul 2025, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială anunțase o nouă creștere, de 10,4%. Din cauza crizei financiare prin care România trece, această majorare nu s-a mai produs.
Părerile celor care au devenit recent părinți sau urmează să o facă în 2025 sunt împărțite. În timp ce unii spun că sunt îngenuncheați de costuri, alții sunt de părere că prețurile sunt decente, mai ales dacă unele pretenții pot fi limitate.
„Eu cred că dacă îți limitezi puțin pretențiile, nu este chiar atât de scump să naști și să ai un copil în 2025. Depinde foarte mult care sunt așteptările. De exemplu, o naștere la stat este gratuită, iar în ceea ce privește diversele analize care se fac în sarcină și nu sunt gratuite, femeile din București se pot folosi de voucherele Materna. Cred că sunt suficiente atunci când vorbim despre o sarcină fără probleme. La capitolul pregătirea venirii bebelușului, cred că am cheltuit până în 2.000 de lei. Sterilizator, încălzitor, biberoane, pompă, cădiță etc. Este drept că am primit cadou căruciorul, care poate să aibă prețuri destul de piperate.
În plus, există tot felul de stimulente și ajutoare. Pe lună, copilul meu consumă strict pamperși și lapte praf, deci nu este o povară financiară reală asupra bugetului familiei. Cred că depinde foarte mult de pretențiile pe care le ai. Dacă vrei să îți crești copilul cu pamperși din nu știu ce material și cu lapte praf de capră, probabil că ajunge să fie foarte scump. Eu sunt de părere că există opțiuni pentru toate buzunarele, fără să existe în realitate discrepanțe atât de mari în ceea ce privește calitatea produselor respective”, spune și Cătălina Gulan, mămică de aproape cinci luni, pentru FANATIK.