Cât de aproape suntem de un dezastru la CET Vest. Cum s-a ajuns la avaria care a lăsat zeci de mii de bucureșteni fără apă caldă: „Există mai multe cauze”

Un incendiu de proporții izbucnit la CET Vest a provocat o avarie majoră în sistemul de termoficare al Capitalei, lăsând mii de bucureșteni fără apă caldă. Incidentul readuce în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurii energetice și ridică întrebarea cât de aproape este, de fapt, Bucureștiul de un blocaj mai amplu al sistemului.

Dezastru evitat la limită? Ce s-a întâmplat și cât de aproape a fost Bucureștiul de un blocaj major

În noaptea de 20 spre 21 aprilie 2026, la CET Vest din București s-a produs un incendiu puternic, una dintre cele mai importante centrale care asigură energie termică și electrică pentru Capitală. Incidentul a avut loc în jurul orei 23:30, în incinta centralei din zona Militari, pe Bulevardul Timișoara, și a fost precedat de o explozie, urmată de un incendiu de proporții. Flăcările au cuprins trei transformatoare electrice, echipamente esențiale pentru funcționarea instalațiilor, care conțin cantități semnificative de ulei inflamabil.

Focul a fost vizibil de la distanță și a luminat cerul Capitalei, iar autoritățile au intervenit cu numeroase autospeciale pentru a limita extinderea incendiului. Intervenția pompierilor a durat mai multe ore, iar marți dimineață echipajele se aflau încă la fața locului pentru supraveghere și răcirea instalațiilor afectate. Din fericire, nu au fost înregistrate victime. În urma incidentului, centrala a fost oprită, ceea ce a avut un impact direct asupra furnizării apei calde: aproximativ 2.000–2.300 de blocuri din sectoarele 1, 5 și 6 au rămas fără apă caldă. Autoritățile au început manevre pentru preluarea consumatorilor de către alte centrale, în special CET Grozăvești.

Cum s-a produs incendiul de la CET Vest. Scenariile analizate de experți

Plecând de la acest incident grav, FANATIK a stat de vorbă cu doi specialiști în domeniul energiei, Ionuț Purica și Dumitru Chisăliță, pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale incendiului, impactul asupra sistemului de termoficare și riscurile pe termen lung. Aceștia au explicat că astfel de evenimente pot fi provocate de defecțiuni tehnice, supraîncălziri sau probleme ale transformatoarelor răcite cu ulei, dar au atras atenția și asupra vulnerabilităților mai profunde ale sistemului: infrastructura învechită, lipsa investițiilor și riscurile majore pentru consumatori, în special în sezonul rece.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

În acest context, Ionuț Purica a detaliat principalele scenarii care pot duce la un astfel de incident: „Cauzele unui incendiu la transformatorul care asigură serviciile interne pot fi nerespectarea procedurilor de protecție în exploatare, o sursă accidentală de foc la rezervorul de ulei de răcire sau chiar o tentativă de sabotaj a funcționării centralei.

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

Oprirea centralei, cu impact asupra termoficării, nu are, cel puțin în acest caz, legătură cu vechimea rețelei de termoficare. Evident, investițiile în acest sector trebuie intensificate. Stabilirea unor zone de tehnologie unică (fără amestec între cazane și rețele de termoficare în același bloc), precum și alte măsuri specifice, au fost incluse în strategia de termoficare din 2004, la care am fost coautor. Din păcate, multe dintre acestea sunt încă valabile și astăzi”, sunt declarațiile lui Ionuț Purica, expert în energie, pentru FANATIK.

Cum se ajunge la aprinderea unui transformator ca cel din Militari

Pentru a lămuri mecanismul tehnic al unui astfel de incident, specialistul Dumitru Chisăliță a detaliat, pentru redacția noastră, modul în care funcționează transformatoarele și scenariile care pot duce la izbucnirea unui incendiu. Acesta a arătat că echipamentele sunt răcite cu ulei, iar în anumite condiții, precum supraîncălzirea, scurtcircuitul sau alte defecte, lichidul poate deveni inflamabil, generând un incendiu cu efecte severe asupra instalațiilor din jur. Totodată, expertul a menționat că astfel de situații pot fi favorizate de uzura echipamentelor sau de variații de tensiune, toate acestea conducând, în final, la scoaterea din funcțiune a transformatorului și la distrugeri semnificative în zonă.

„Aceste transformatoare sunt răcite cu ulei. În momentul în care apare o supraîncălzire, un scurtcircuit sau un defect propriu-zis, uleiul — fiind un mediu combustibil — se poate aprinde și arde ca atare. Este foarte posibil ca, în acest caz, să fi existat un defect, o supraîncălzire, o uzură accentuată (de exemplu, transformatoare foarte vechi) sau chiar un puseu de tensiune. Există, așadar, mai multe cauze care ar fi putut genera această situație, toate putând conduce la aprinderea uleiului de răcire, cu consecințele specifice.

Practic, transformatorul este scos din funcțiune, iar uleiul arde, distrugând, de regulă, elementele din jur, din cauza flăcărilor și a temperaturilor ridicate generate de incendiu. Acesta este, în esență, fenomenul care poate apărea”, a precizat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Risc major în termoficare. Ce se întâmplă când sistemul cedează iarna

În continuarea analizei, Purica a subliniat că sistemul de termoficare trebuie privit ca o infrastructură critică și gestionat printr-o strategie coerentă, cu investiții constante și planificare pe termen lung. El a dezvăluit că există deja evaluări de risc la nivel european și că principalul pericol rămâne continuitatea alimentării în sezonul rece, când consumul este maxim și vulnerabilitățile rețelei devin evidente. Expertul a insistat că soluțiile trebuie susținute atât de autoritățile centrale, cât și de administrația locală, prin programe de finanțare și modernizare a infrastructurii.

„Există analize de risc privind termoficarea ca infrastructură critică locală, bazate inclusiv pe Directiva UE 114 privind infrastructurile critice. Totuși, cel mai mare risc în rețea rămâne lipsa alimentării în timpul iernii. Concluzia este că termoficarea necesită un plan coerent, cu finanțare posibilă din fonduri de tip grant, care să mobilizeze resurse tehnice semnificative pe timpul verii. Problema ține atât de guvern, cât și de administrația locală și poate genera multiple efecte benefice”, a mai completat acesta.

Estimări diferite privind durata refacerii și impactul asupra sistemului de termoficare

Imediat după incident, Bogdan Ivan a afirmat că situația de la CET Vest este una gravă, iar pagubele înregistrate ar putea necesita o perioadă îndelungată pentru a fi remediate. Oficialul a precizat că, în acest moment, sunt evaluate soluții de intervenție rapidă pentru ca alimentarea cu agent termic să nu fie afectată în sezonul rece. „Sunt avarii majore. Din datele pe care le-am discutat cu colegii mei într-un mod preliminar, în momentul de față vorbim despre durată de până la un an de zile în care aceste pagube pot să fie rezolvate, dacă vorbim de aceeași tehnică pe care o avem acum dotare. Dar căutăm soluții de urgență pentru ca furnizarea de agent termic din această iarnă să nu fie afectată de acest incident”, a spus Bogdan Ivan, Ministrul Energiei.

Pornind de la aceste afirmații, Chisăliță are o abordare mai rezervată și consideră că termenul avansat pentru refacerea completă ar putea fi exagerat. Acesta crede că, în mod normal, dacă nu sunt afectate elementele principale ale centralei, precum turbinele, clădirea sau centrele de comandă, o defecțiune strict la nivelul transformatoarelor nu ar trebui să ducă la perioade atât de mari de indisponibilitate.

„Mi se pare puțin exagerată abordarea. În general, dacă nu sunt afectate turbinele, clădirea sau centrele de comandă, partea strict legată de transformatoare — vorbesc la modul foarte teoretic și general — nu ar trebui să genereze o durată atât de mare a refacerii. Transformatoarele țin de evacuarea producției de energie electrică. Chiar dacă această producție este afectată, adică transformatoarele nu funcționează, asta nu înseamnă că nu pot funcționa cazanele pentru a produce apă caldă și energie termică. Cele două componente nu sunt neapărat interdependente și pot funcționa separat.

Un sistem care are o vechime de 70 de ani și care nu mai corespunde cererii actuale, nici parametrilor de producție și transport, implică, în sine, un risc ridicat în asigurarea continuă și în siguranță a agentului termic și a apei calde. Ne putem aștepta la incidente care să lase oamenii fără apă caldă sau energie termică, însă nu neapărat din perspectiva electrică, ci din cauza problemelor legate de furnizarea efectivă a căldurii și apei calde”, este părerea lui Chisăliță împărtășită pentru FANATIK.

Pericolul din instalațiile electrice vechi. Cum poate porni un incendiu într-un bloc întreg

În discuția cu reporterul nostru despre riscurile din infrastructura energetică, specialistul a atras atenția și asupra pericolelor din instalațiile electrice ale clădirilor vechi, unde consumul actual depășește adesea capacitatea pentru care au fost proiectate inițial. Chisăliță a punctat că suprasolicitarea rețelei interne poate crește semnificativ riscul de incendiu și poate duce, în unele cazuri, la situații cu potențial grav pentru locatari. „Având în vedere că există foarte multe blocuri cu instalații electrice vechi, apare și fenomenul de supraconsum. Aceste instalații au fost proiectate pentru un anumit nivel de consum, însă, în prezent, numărul mare de aparate electrice generează cerințe mult mai mari de putere. Toate acestea cresc semnificativ riscul de incendiu în astfel de clădiri. Un simplu scurtcircuit poate duce la incendierea mai multor apartamente dintr-un bloc și se poate ajunge la adevărate tragedii.

În momentul producerii unui scurtcircuit, de regulă, ard izolațiile. Acestea degajă noxe extrem de periculoase, un fum foarte toxic care poate provoca, în primul rând, intoxicații locatarilor. Ulterior, incendiul propriu-zis poate pune în pericol viețile oamenilor, din cauza degajărilor mari de căldură și fum. Este la fel de periculos”, continuă acesta, pentru FANATIK.

Unde se ascund cele mai mari riscuri în 2026

În final, Dumitru Chisăliță admite că una dintre principalele probleme rămâne respectarea legislației privind siguranța la incendiu, în special în clădirile de locuințe colective. El a arătat că, deși există reglementări clare, aplicarea lor este adesea incompletă, iar nerespectarea regulilor chiar și de către un singur locatar poate pune în pericol întregul imobil. De asemenea, expertul a evidențiat diferențele dintre sistemele de verificare obligatorii pentru instalațiile de gaze și lipsa unor controale similare în cazul instalațiilor electrice, ceea ce face ca o parte importantă a siguranței să depindă exclusiv de responsabilitatea fiecărui proprietar.

„În primul rând, trebuie discutat despre respectarea legislației. În România există reglementări clare privind siguranța la incendiu, însă, în multe cazuri, în locuințele colective acestea nu sunt respectate sau nu sunt respectate de toți locatarii. Or, dacă un singur apartament nu respectă aceste reguli, el devine un pericol pentru întregul bloc. Chiar dacă 15 apartamente sunt dotate cu senzori de fum sau sisteme de stingere, iar unul nu, riscul rămâne și afectează întreaga clădire. Asta înseamnă că fiecare locatar trebuie să respecte legislația în vigoare.

Dacă în cazul instalațiilor de gaze există verificări periodice obligatorii, care mai corectează problemele apărute, pe partea electrică nu există astfel de controale impuse. Legea nu obligă la verificări regulate, iar totul rămâne la nivelul responsabilității individuale. Din păcate, acest nivel de responsabilitate este redus în România, ceea ce face ca riscul să fie mai mare decât în alte țări, precum Germania, Spania sau Franța”, concluzionează consultant în energie.