Cât de bogat era Regele Mihai, de fapt? În 1947, propaganda comunistă a susținut că suveranul ar fi părăsit România cu o avere fabuloasă, care de abia și-a găsit locul într-un tren.
Nimic mai fals! Mai ales în contextul unei abdicări forțate și al unei plecări intempestive, în cadrul căreia i s-a permis să pună pe platforma trenului trei mașini. Trei mașini și câteva valize, conform romania.europalibera.org.
Aceasta era, de fapt, averea fabuloasă din care s-a alimentat ani la rând propaganda comunistă. Ajuns în străinătate, Regele Mihai s-a lovit de multe lipsuri, dar a fost ajutat de Regina Mamă Elena. Aceasta avea la Londra un fond constituit de familia ei grecească, după ce Carol al II-lea o alungase din România.
Ulterior, pentru a-și întreține familia, Mihai a fost fermier în Marea Britanie, pilot de încercare și chiar broker la bursă la New York (SUA). De cealaltă parte, brațul lung al Securității lucra la erodarea imaginii acestuia.
Denigrările securiștilor îl urmăreau permanent. Anii au trecut și odată cu întoarcerea din exil a familiei, Regele Mihai a început demersurile de revendicare parțială a averilor deținute înainte de 30 decembrie 1947.
Încă din 1927, el era proprietarul domeniului Peleș (n.r. – castelul în care a fost născut la 25 octombrie 1921), compus din clădiri administrative, dependințe, sere terenuri și păduri. Potrivit sursei citate, Regele Mihai nu a cerut insistent decât ceea ce primise de la bunicul Ferdinand. A decis să lase castelul Peleș pentru circuitul turistic și a acceptat chirii modice pentru acesta.
”După ce a ajuns în exilul forțat, în 1948, autoritățile comuniste confiscau de la familia Regelui Mihai palate și castele, aproape patru milioane de acțiuni la firme, zeci de vile și de cabane împrăștiate prin toată România, peste 15 mii de hectare de teren agricol, zeci de mii de hectare de pădure, 15 kilograme de aur în monede și medalii.
Iată lista bunurilor, pe scurt, fără a pune la socoteală castelele și domeniile care au fost în proprietatea sau în folosința familiei regale și a membrilor săi”, se mai arată pe romania.europalibera.org.
În prim-plan apar 15.200 de hectare de terenuri agricole, 88.000 de hectare de terenuri forestiere, 30 de camioane, 7 autoturisme și peste 100 de cai. De asemenea, moștenirea acestuia includea 33 de imobile rurale, 7 clădiri de tip anexe sau hangare, 6 de imobile de locuit situate în București, 11 vile plus Casa Roth, 25 de clădiri situate în zone urbane, clădiri cu 2-3 camere, farmacii, biserici etc, 9 vile de vânătoare și 8 cabane turistice.
Pe lângă toate acesta, pe listă apar Castelul Curtea de Argeș, Palatul „Cetatea de nisip”, Castelul Săvârșin, casa pe bulevardul Kiseleff, Castelul Bran, Palatul de la Scroviștea, Castelul Mediașul Aurit, Palatul din Calea Victoriei, București (unde este Muzeul Național de Artă Contemporană), Palatul Cotroceni, Palatul situat la Snagov și Castelul Mănești.
În 1997, Regele Mihai a depus mai multe cereri prin care a revendicat 11.000 ha de teren forestier situate pe Valea Prahovei (n.r. – Azuga, Bușteni, Sinaia și Predeal). Au mai fost revendicate 50 de hectare în județul Suceava, în zona localității Pojorata. La un moment dat, în presa economică din România s-a vehiculat că averea lui se ridica la 860 de milioane de euro