News

Cât de costisitor este, în realitate, Parlamentul României. Numărul aleșilor, doar o cauză secundară a cheltuielilor exorbitante

Numărul aleșilor este indicat deseori drept cauză a cheltuielilor mari ale Parlamentului, însă cauzele principale ale costurilor sunt cu totul altele.
20.03.2023 | 15:03
Cat de costisitor este in realitate Parlamentul Romaniei Numarul alesilor doar o cauza secundara a cheltuielilor exorbitante
Parlamentul României, neglijent cu fondurile publice/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Românii au decis prin referendum, în 2009, ca numărul parlamentarilor să fie de maxim 300, însă politicienii au ignorat rezultatul plebiscitului astfel că, în momentul de față, Parlamentul este alcătuit din 330 de deputați și 136 de senatori. Comparația cu numărul aleșilor din alte țări arată că România are un Parlament relativ restrâns numeric prin raportare la populație. Pe de altă parte, este mai costisitor prin prisma cheltuielilor colaterale, precum pensiile speciale ale foștilor parlamentari și beneficiile disproporționate ale celor în funcție.

România are un parlamentar la 41.000 de locuitori

Bundestagul Germaniei a aprobat vineri un proiect de reformă electorală, menit să reducă numărul membrilor săi la maxim 630, față de 736 în momentul de față. Norma de reprezentare, adică numărul de locuitori la care revine un post de membru al Bundestagului, este de aproximativ 113.000. În România, care are un Parlament bicameral simetric, norma de reprezentare este 73.000 de locuitori la un deputat și 168.000 la un senator. Numai că fiecare român este reprezentat concomitent atât de un senator, cât și de un deputat, astfel că norma de reprezentare reală este de circa 41.000 de persoane.

ADVERTISEMENT

Aparent, Parlamentul de la București ar fi disproporționat de mare față de numărul populației prin comparație cu Bundestagul de la Berlin, însă comparația cu alte țări europene indică faptul, raportat la populație, numărul parlamentarilor este destul de mic. Potrivit unor date publicate de Statista, aferente anului 2020, cei mai mulți parlamentari dintre statele UE îi avea Malta – 14,3 la 100.000 de locuitori, urmată de Luxemburg – 10, Estonia – 7,7, Cipru – 6,5 și Letonia – 5,2. La polul opus, se află Spania – 0,8 parlamentari la 100.000 de locuitori, Franța, Germania și Olanda, fiecare cu câte 0,9. România se află tot la coada clasamentului având doar 1,7 parlamentari la 100.000 de locuitori.

Italia a renunțat la 345 de parlamentari

În general, statele mici au un for legislativ supradimensionat. De exemplu, la o normă de reprezentare ca cea din România, Parlamentul din Malta ar avea doar 12-13 membri, însă pentru o reprezentare mai fidelă a intereselor existente în cadrul societății, norma este de mai puțin de 6.000 de locuitori astfel că numărul parlamentarilor este de 69. Invers, țările cu populație mare au normă de reprezentare mai mare pentru a evita un Parlament supradimensionat. La norma de reprezentare din România, Bundestagul german ar ajunge la circa 1.700 de membri.

ADVERTISEMENT

Spre deosebire de România, politicienii italieni au ținut seama de rezultatele unui referendum și au redus numărul parlamentarilor începând cu anul 2020, de la 945 la 600. În urma acestui plebiscit, norma de reprezentare în Italia a ajuns la circa 150.000 de persoane pentru un deputat și aproape 300.000 pentru un senator, proporția reală fiind de un parlamentar la aproape 100.000 de locuitori, similară celei din Franța sau Germania. Economia estimată de autoritățile de la Roma este de circa 100.000.000 de euro anual, în condițiile în care parlamentarii italieni sunt mai bine plătiți decât omologii lor de la Paris sau Berlin, prin raportare la nivelul salariului mediu.

Parlamentarii români primesc bani fără documente justificative

Și în România problema reală nu este a numărului parlamentarilor, ci a cheltuielilor din Parlament pe care trebuie să le suporte contribuabilii pe cap de ales. Teoretic, salariul net al unui parlamentar român nu este foarte mare pentru o asemenea funcție, trecând ușor de 2.000 de euro pe lună. Un parlamentar obișnuit câștigă 10.951 lei lunar, salariile fiind ceva mai mari pentru cei cu funcții de conducere în comisiile de specialitate sau pentru membrii Biroului Permanent.

ADVERTISEMENT

Problema este constituită de beneficiile colaterale ale funcției. Acestea se acordă și în parlamentele altor țări, însă nivelul stabilit în România este unul la care parlamentari din alte țări pot doar să viseze. În primul rând, suma forfetară se acordă sub o formă care frizează delapidarea. Acești bani sunt acordați pentru a acoperi cheltuielile legate de personalul angajat la biroul parlamentarului respectiv, de cheltuielile curente ale biroului ș.a. Într-o țară normală, toate aceste cheltuieli trebuie justificate cu deconturi detaliate.

În România jumătate din această sumă este decontată fără niciun document justificativ. Contravaloarea cheltuielilor pentru furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri, etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere se decontează doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere.  Adică parlamentarii trebuie crezuți pe cuvânt că nu utilizează în scop personal acești bani.

ADVERTISEMENT

Iar sumele sunt enorme. Până la începutul acestui an, suma forfetară a fost de 28.080 de lei pe lună , de aproape trei ori salariul net al unui parlamentar, ceea ce înseamnă că acesta poate încasa peste 14.000 de lei în fiecare lună, în afară de leafă, pe care-i cheltuie cum vrea, fără să existe o garanție că nu-i bagă în buzunar. Doar în 2021, peste 78.000.000 de lei au dispărut din bugetul statului în buzunarele parlamentarilor doar pe baza unor declarații pe proprie răspundere. Pe viitor situația va fi și mai rea. Din acest an, birourile permanente ale celor două Camere au decis majorarea sumei forfetare la 35.500 de lei lunar, ceea ce înseamnă că banii primiți de parlamentari fără vreun control asupra modului de cheltuire vor fi 17.750 de lei pe lună.

Cheltuieli în Parlament. Diurnă ca să ieși din casă

În al doilea rând, modul în care se acordă diurna este cel puțin discutabil. În perioada aprilie 2021 – martie 2022, parlamentarii au primit 11.535.137 lei sub formă de diurnă însă numai o mică parte din această sumă se încadrează în ceea ce ar reprezenta diurna pentru o companie oarecare din mediul privat. Suma este acordată în baza articolului 41 din Statutul deputaților și senatorilor care stipulează că „deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în Bucureşti sau în județul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru deputat sau senator.

În mod normal, o diurnă se acordă pentru cheltuielile cu transportul, cazarea și hrana pentru angajații care trebuie să plece cu treburi de serviciu din localitatea în care lucrează de obicei. Însă la Parlament diurnele nu pot fi justificate nici în cazul parlamentarilor veniți din provincie, întrucât statul le asigură oricum cazarea, precum și gratuitatea transportului, aceștia domiciliind practic în Capitală pe durata exercitării mandatului. În consecință, diurna parlamentarilor români este doar un bonus pentru faptul că binevoiesc să vină la muncă.

Românii trebuie să întrețină două parlamente

O altă cauză majoră a cheltuielilor Parlamentului este legată de pensiile speciale ale foștilor deputați și senatori care sunt estimate pentru anul în curs la circa 57 milioane lei. S-a încercat eliminarea lor prin Legea 7/2021 însă viciile de procedură din timpul adoptării au determinat CCR să declarare legea drept neconstituțională. La acea vreme, numărul foștilor parlamentari eligibili pentru aceste pensii era de 780. Chiar dacă numărul lor a scăzut în ultimii ani din cauza deceselor unora dintre ei, este probabil ca numărul să crească din nou după alegerile din 2024, cu un nou lot de foști parlamentari care nu vor fi fost realeși și care au atins deja vârsta de pensionare.

În esență, contribuabilii din România trebuie să plătească două parlamente: cel aflat în funcție și parlamentul „din umbră”, alcătuit din foștii deputați și senatori care primesc indemnizația pentru limită de vârstă care „se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.” Pensia unui fost deputat sau senator care a avut un mandat complet este de 4.944 lei, iar pentru cei cu două mandate este de 9.888 lei, iar cei cu trei mandate primesc pensia la nivelul indemnizației unui parlamentar în funcție. Pensia primită de la Parlament se poate cumula cu pensia din sistemul publice, obținută ca urmare a activității profesionale dinainte sau de după mandatul parlamentar.

ADVERTISEMENT