Măsură nouă pentru combaterea consumului de substanțe: internarea forțată a dependenților de droguri. Este vorba despre un proiect de lege care prevede internarea celor care consumă substanțe interzise și reprezintă un pericol.
Pe 19 februarie 2025, mai mulți parlamentari PSD au depus în Parlamentul României un proiect de lege. Acesta se referă la posibilitatea internării forțate a dependenților de droguri și supunerea acestora la un tratament contra consumului. Pe 24 februarie, proiectul a plecat spre Senat, urmând să ajungă și în Camera Deputaților pentru promulgare.
Această măsură naște, însă, controverse. Este, practic, o derogare de la prevederile art. 53 din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. În cazul persoanelor dependente de droguri se poate aplica internarea forțată și introducerea acesteia sub tratament de specialitate. Sunt, totuși, doar câteva situații în care această internare nevoluntară ar putea fi posibilă, enumerate și de Cătălin Țone, fost șef al Serviciul Antidrog din cadrul BCCO București:
„Prin legislația propusă, schimbările sunt legate de posibilitatea luării măsurii de internare nevoluntară a consumatorilor de droguri în patru situații, clar definite:
Proiectul are 17 semnatari din partea Partidului Social Democrat și unul din partea minorităților naționale. Propunerea completează art. 22 din Legea nr. 143/2000 referitoare la combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În expunerea de motive consultată de FANATIK, parlamentarii vorbesc despre posibilitatea ca această măsură să încalce, mai mult sau mai puțin, drepturile omului. Se menționează, însă, faptul că internarea forțată este, în majoritatea cazurilor, un procedeu medical necesar vindecării persoanei dependente.
„Definirea concretă a condițiilor de internare nevoluntară a consumatorilor de droguri este de maximă importanță, chiar o urgență, pot spune. Pentru că, în România, am simțit în ultimii ani durerea tragediilor legate de consumul de droguri. Au fost sinucideri, crime, accidente rutiere grave și alte evenimente, stimulate de neputința statului de a gestiona situația dependenților de droguri. Vorbesc cu sute de părinți disperați care nu găsesc soluții pentru a-și scoate copiii minori din ghearele dependenței. Toate acestea s-au produs pentru că nu a existat o legislație adecvată care să permită internarea dependenților dezechilibrați, fără voia lor”, susține expertul antidrog.
Tot în expunerea de motive a parlamentarilor se explică faptul că, dat fiind caracterul stresant al acțiunii în sine, atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia, internarea se va face pe baza unui model medical și juridic. Primul model se referă la decizia medicilor de a trata un astfel de caz. Al doilea se referă la faptul că restricționarea libertății pacientului poate fi decisă doar de o instanță. Practic, se ia o decizie comună.
Această măsură ce se vrea a fi introdusă în România a fost gândită pe model european. În documentul citat, se mai menționează că, în ultimii 20 de ani, Uniunea Europeană a elaborat mai multe metode de a combate traficul și consumul de droguri. Printre ele se numără și internarea cu forța a dependenților. Vorbim despre Strategia UE instituită în 2013 și reafirmată până în 2025. Totuși, măsurile diferă în aplicare din cauza legislației fiecărei țări. Diferențele cele mai evidente provin din modelul medical care vorbesc despre:
Principalul motiv pentru care se menține măsura internării forțate este gradul de periculozitate, după cum mai arată parlamentarii. Mai mulți apărători ai drepturilor omului critică, însă, acest aspect. Astfel s-a decis schimbarea acestuia cu nevoia de tratament și nivelul său. De asemenea, deși se numește internare forțată, se ține cont de dorința pacientului, însă doar în funcție de starea sa psihică și de normele etice. Prin consimțirea internării, autoritățile sunt „acoperite” legal și moral.
Dependența de droguri influențează diferit fiecare individ. Dependența fizică se referă la reacțiile organismului la substanțele consumate. Odată introduse în corp, organismul absoarbe toxicitatea acestora și, în lipsa lor, declanșează sevrajul. Această stare de alertă este, deseori, violentă, exprimată printr-o stare generală proastă. Alte simptome sunt grețurile, vărsăturile, dureri de corp, spasme, transpirație abundentă, tulburări gastro-intestinale și tahicardie.
Adicția psihică se referă la nevoia administrării drogului pentru a influența dispoziția. De exemplu, un consumator de droguri își poate crea iluzia falsă că, atunci când consumă substanțe interzise, este mai fericit sau mai curajos, lipsit de inhibiții ori puternic. Consumul în exces poate duce la comă sau, în caz de supradoză, la deces, dată fiind afectarea intensă a creierului. Se impune, așadar, internarea cu forța în cazul consumatorilor cu tendințe agresive, fie asupra lor, fie asupra celor din jur. Această stare semnifică și incapacitatea pacienților de a conștientiza nevoia de tratament.
Expunerea de motive explică și că internarea nevoluntară se realizează pe baza unei cereri scrise. Ea trebuie datată și semnată de familia pacientului, medicul de familie, medicul psihiatru sau organele abilitate (reprezentanți ai administrației publice locale, poliție, jandarmerie, pompieri, procuror, instanță de judecată civilă). Cererea trebuie să cuprindă datele de identificare și calitatea persoanei care întocmește cererea, datele de identificare ale pacientului și motivarea detaliată a deciziei.
În condițiile în care există aceste contradicții între dreptul la libertate al individului și nevoia dependentului de a se trata, dat fiind și un context violent, acest proiect de lege este încă departe de a fi finalizat. Se cere, așadar, analizarea riguroasă a modului de aplicare și revizuirea acestuia pe baza modelelor etice din alte sisteme de sănătate.
„Proiectul de lege este foarte important însă nu trebuie să ne oprim aici pentru că, degeaba avem legi îndreptate dacă nu avem clinici unde să internăm pacienții dependenți, fie ei internați și nevoluntar. Și da, România are o lege intrată în vigoare în urmă cu câteva luni care impune construirea a opt clinici regionale de tratare a dependenței de droguri dar, din păcate, ele au rămas doar pe hârtie deocamdată”, mai afirmă Cătălin Țone.