Cât de grav este bullyingul din școli. Efectele asupra elevilor agresați, explicate de psihologul Manuela Vărzaru

Auzim tot mai des, în ultimul timp, despre bullying în unitățile de învățământ și pare că a devenit un fenomen ce ia amploare. Un studiu realizat la finalul anului anterior de către Organizația Salvați Copiii arată că un elev din doi a fost, în intervalul școlar 2021-2022, ținta unor acte de umilință, prin violență fizică sau verbală. O informație îngrijorătoare, căci reprezintă o creștere cu aproape o treime a unor astfel de cazuri, față de anul precedent. Ce spun psihologii despre situație?

Bullying-ul din școlile din România. Ce spun psihologii despre gravitatea lui

Acest fenomen a existat dintotdeauna, potrivit psihologului Manuela Vărzaru, doar că tehnologia este cea care face diferența acum. Nu de puține ori vedem pe rețelele de socializare filmulețe cu elevi abuzați de către colegii lor, realizate de către cei care asistă, fără a interveni, ba chiar încurajând întreaga acțiune. Ulterior, victima se poate alege cu traume și nici în cazul agresorului nu se prevede un viitor prea strălucit.

De ce alege un elev să-și atace un coleg de clasă sau din școală? Se poate combate bullyingul? Ce pot face profesorii, autoritățile și părinții? Aflați despre acestea, și nu numai, tot de la Manuela Vărzaru, din rândurile următoare:

De câte tipuri este bullying-ul?

În ultimii ani, bullying-ul pare ca ia tot mai multă amploare în școlile din România. Cum explicați dumneavoastră această situație?

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

– Bullying-ul este o formă de abuz emoțional și/sau fizic caracterizat de o serie de comportamente agresive deliberate, repetate și dăunătoare provocate de unii copii fată de alții, cărora le este greu sau nu se pot apară. Este de mai multe feluri, cum ar fi: bullying-ul verbal (jigniri, umilință), bullying-ul relațional (răspândirea de zvonuri, excluderea socială), bullying-ul fizic (lovirea, împingerea, ciupitul) și cyberbullying (hărțuirea și amenințarea se desfășoară în mediul on line).

Deși adolescenții par a fi cei mai susceptibili de a fi implicați în bullying, acesta este un fenomen ce nu trebuie neglijat la nici o categorie de copii. O dată ce tehnologia a început să fie larg utilizată au apărut din ce în ce mai multe imagini sau discuții pe marginea acestuit subiect. Bullying-ul a existat cu mult timp înainte doar că era neglijat și de cele mai multe ori confundat cu “o joacă între copii”.

De ce un elev are această… plăcere, dacă-i putem spune așa, de a-și agresa un coleg de clasă?

– De cele mai multe ori cei care agresează sunt și ei agresați la rândul lor, fie acasă, fie în alte medii, prezintă o stimă de sine scăzută și doresc să se afirme în față celorlalți.

Digisport.ro

"S-a terminat!" Presa catalană nu a avut milă de Istvan Kovacs. Cuvinte greu de digerat pentru centralul român

Vedem și foarte multi adolescenți care filmează scenele de agresiune asupra unui coleg și chiar se amuză. Despre ei ce puteți spune?

– Filmarea scenelor de agresiune au ca scop tot afirmarea/incluziunea în grup și creșterea popularității.

Cum pot interveni părinții în actele de bullying

Cum ar trebui să procedeze un părinte al unui adolescent victimă a bullying-ului și un părinte al unui adolescent aflat în rolul de agresor?

– Copiii în general manifestă schimbări comportamentale atunci când se confruntă cu bullying-ul: chiulesc de la ore spre a evita să fie abuzați, spun că își pierd banii, le lipsesc anumite lucruri, pot avea hainele rupte și pot veni cu diverse justificări pentru diverse semne de pe corp. Este important că părinții să interpreteze aceste semne că fiind niște semnale de alarmă serioase, să fie susțînători și deschiși cu copiii lor oferindu-le sprijin emoțional și căutând soluții de stopare a abuzului împreună cu ceilalți adulți.

Dacă adolescentul lor vine acasă cu lucruri ce nu îi aparțin, spunând poate că i le-a dat un prieten, începe să manifeste comportamente excesive de afirmare în grupuri, încercând să fie tot timpul plecat sau se află în compania unor copii mai mari, manifestă lipsa interesului pentru școală, ar fi ideal dacă părinții ar încerca prin comunicare deschisă, căldură și empatie, să găsească originea acestor comportamente.

De ce unii profesori nu intervin în cazurile de bullying

Sunt profesori care evită să se implice prea mult sau chiar deloc în cazurile de bullying. De ce și cum ar trebui, de fapt, să acționeze un cadru didactic?

– Atunci când vine vorba despre autoritatea profesorului important ar fi să existe o strategie comună la nivelul întregii instituții. De cele mai multe ori profesorii nu intervin pentru că în primul rând nu identifica situația de bullying și apoi pentru că nu dețin mijloacele necesare spre a stopa situația de abuz.

Victima bullying-ului, instabilă emoțional

Cât de mult este afectat un elev, victimă a bullying-ului? 

– Bullyingul este o traumă psihică severă, iar anxietatea și simptomele depresive sunt două dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală în rândul adolescenților, victime ai bullyingului. De asemenea, bullyingul este puternic asociat cu abuzul de substanțe, gânduri suicidare, tentative de suicid și comportamente de autovatamare, scăderea stimei de sine, scăderea randamentului școlar, lipsa interesului pentru interacțiuni sociale, însingurare. De aceea este o prioritate să se dezvolte intervenții eficiente de stopare a abuzului pentru că adolescenții care se confruntă cu bullyingul să își îmbunătățească sănătatea mentală.

Ce trebuie să facă un elev când este atacat de un altul

Cum trebuie să reacționeze un elev/adolescent atunci când este agresat fizic sau verbal?

– Atunci când se confruntă cu agresiune fizică sau verbală, adolescenții pot avea două strategii de coping diferite, ceea ce poate avea efecte diferite asupra sănătății lor mintale. Strategiile de coping sunt clasificate în strategii de coping pozitive: rezolvarea de probleme, confruntarea, cererea de ajutor și strategii de coping negative: evitarea prin retragere sau blocajul în situație. Recomandarea mea este că adolescenții să adopte strategii de coping pozitive deoarece strategiile de coping negative duc la încurajarea comportamentului de bullying și la dezvoltarea problemelor de sănătate mintală.

Ce sancțiuni ar trebui să ia școala față de un elev agresor?

– Consider că cea mai bună abordare este că un elev agresor să fie inclus într-un program de consiliere psihologică pentru rezolvarea cauzelor ce stau la baza comportamentului agresor, dezvoltarea strategiilor relaționale și dezvoltarea empatiei.

Ce fel de adult ar putea deveni un elev agresor?

– Lăsat netratat acest comportament se poate transforma la vârstă adultă într-un comportament antisocial, delicvență, consum de substanțe.

Deși sunt campanii de antibullying par ca nu-și fac efectul. În viziunea dumneavoastră, ca psiholog, cum ar trebui să arate acestea încât să aibă un rezultat?

– Campaniile din ultima perioadă, cu siguranță, au dus la conștientizarea acestei probleme în școli, însă este nevoie și de intervenții de consiliere psihologică spre predarea unor strategii specifice de rezolvare de probleme, confruntare și stopare a tendințelor agresive.

Sfatul psihologului pentru victima și agresorul acțiunii de bullying

Ce sfaturi aveți pentru copiii care sunt în momentul de fată ținte ale bullying-ului și pentru cei care sunt autorii atacului?

– Le recomand copiilor să nu se însingureze și să se retragă, să denunțe comportamentul agresor adulților ce sunt responsabili și capabili să gestioneze și să stopeze abuzul/ hărțuirea, să nu se considere a fi slabi sau vulnerabili pentru că sunt atacați și mai ales pentru că cer ajutorul adulților.