Cât de grele au fost, de fapt, subiectele la Evaluarea Națională 2025 – limba română. Profesorii au dat verdictul

La proba de limba și literatura română, de la examenul de Evaluare Națională 2025, potrivit profesorilor de specialitate, subiectele din acest an au fost extrem de accesibile. Dascălii sunt de părere că elevii care s-au pregătit bine ar trebui să ia note de 9 și 10, în condițiile în care nu au fost exerciții care să le pună probleme.

Subiecte fără probleme la limba română la Evaluarea Națională 2025

Anul acesta la proba de limba și literatura română de la examenul de Evaluare Națională 2025, elevii de clasa a VIII-a au primit două texte la prima vedere, unul din romanul „Toate pânzele sus”, de Radu Tuduran, și „Spre Polul Sud”, de Emil Racoviţă. La ultimul subiect, elevii au avut de redactat o compunere în care să povestească o întâmplare dintr-o călătorie, un text în care să aibă un fragment descriptiv și un mic dialog.

Profesoara de limba română Cristina Tunegaru este de părere că subiectele de la Evaluarea Națională din acest an fost extrem de ușoare, fără exerciții capcană, la care elevii să trebuiască să fie atenți, și fără alte cerințe dificile.

„Cred că au fost unele dintre cele mai ușoare subiecte pe care le-am văzut în ultimii ani. Au fost foarte accesibile, și subiectul de literatură, și subiectul de gramatică, chiar și compunerea.

Digi24.ro

Mesajul surprinzător al lui Friedrich Merz: „Nu le-aş recomanda copiilor mei să meargă în SUA, la studii sau la muncă”

Textul I a fost un fragment din romanul „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran, dar a fost un text accesibil, pentru că în fragmentul acesta sunt doar două personaje, Anton Lipan și Ieremia, și predomină dialogul în fragmentul acesta, de aceea este și ușor de înțeles. Copiii care au ceva experiență de lectură și au fost atenți la text nu au avut nicio problemă, nici la exercițiile de înțelegere a textului, cele din prima parte I-V. Răspunsurile erau evidente.

Digisport.ro

FOTO Adevărul din spatele imaginilor care au lăsat ”mască” întreaga planetă

La fel, la exercițiile VII-IX, din subiectul de literatură, au avut întrebări previzibile, totul era așteptat. La VII s-a cerut prezentarea unui element de conținut comun, și era evident, barca, corabia – cel mai ușor răspuns. La fel, la VIII, răspunsul era evident în text, adică se putea alege foarte ușor argumentul din textul al doilea, pentru acest exercițiu”, a declarat, pentru FANATIK, profesoara Cristina Tunegaru.

Cum au fost subiectele de gramatică la limba română

Profesoara Cristina Tunegaru este de părere că elevii de clasa a VIII-a nu ar trebui să aibă dificultăți nici la celelalte exerciții, precum cele de gramatică.

„La exercițiul IX, cel cu prezentarea valorii comune, iarăși, curajul, bunătatea lui Anton Lipan, călătoria în scop științific, cunoașterea, curiozitatea, sunt toate valori ce se observau în textul 1 și aveau de unde să aleagă elevii. La gramatică, la fel, nu cred că a fost vreun exercițiu care să pună reale dificultăți, care să creeze vreo emoție.

Nici măcar exercițiul VIII, cel cu corectarea unui text sau alegerea variantei corecte. Au fost niște exemple extrem de ușor de ales de acolo”, a mai spus profesoara.

Subiectul de compunere, și cum puteau pierde puncte elevii

În ceea ce privește subiectul de compoziție, elevii au trebuit să scrie o compunere în care să povestească o întâmplare dintr-o excursie, cu cerința ca această compunere să aibă un paragraf descriptiv și un scurt dialog. Din nou cerința nu a fost una dificilă, iar profesorii sunt de părere că în aceste condiții, elevii vor fi departajați la redactare.

„La compunere s-a cerut povestirea unei întâmplări, anul acesta a fost o excursie, contextul putea fi ales de elevi, putea să povestească o întâmplare petrecută într-o excursie cu școala, cu părinții, cu prietenii, în orice context – în vacanță, la mare, la munte. Și asta face ca subiectul acesta să fie foarte permisiv și destul de ușor. Nu era nevoie decât de adăugarea unei secvențe descriptive, care să prezinte contextul spațio-temporal, când și unde se petrece întâmplarea, și un dialog de patru replici.

Cred că va fi greu de făcut o departajare. Mai degrabă, cred că departajarea o să se facă pe redactarea, adică acei copii care respectă normele de punctuație, de ortografie în totalitate, care au o exprimare clară, limpede, corectă – vor obține note mari. Pentru că altfel e foarte greu să faci departajarea când subiectele sunt atât de ușoare”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesoara Cristina Tunegaru.

De aceea, spune profesoara, elevii vor ajunge să fie departajați pentru exprimare, pentru claritatea ideilor, dar și pentru ortografie.

„La conținut, dacă povestești o întâmplare și ai un dialog nu poți pierde puncte, dar poți să nu iei cele 8 puncte care se dau pentru redactare. Dacă nu ești foarte atent la felul în care scrii, la așezarea ideilor în pagină, dacă nu sunt foarte clare. Chiar și la ortografie, pentru că sunt mulți elevi de clasa a VIII-a care au probleme de ortografie și punctuație, și orice două greșeli pot și taxate. La ortografie se ține cont și de prezența diacriticilor. Dacă nu ai diacritice poți pierde puncte.

Cred că aici se va face departajarea, și cred că notele vor fi foarte mari anul acesta”, a mai precizat profesoara.

Elevii dezavantajați de subiectele de la Evaluarea Națională 2025

Profesoara spune că vor exista, fără îndoială, și mulți elevi cu note mici, dar asta arată doar nivelul slab de pregătire. În opinie ei, cu aceste subiecte elevii care au muncit și s-au pregătit bine nu au cum să demonstreze munca depusă.

„Nu stăm deloc bine la lectură și la felul în care citim. E adevărat, sunt foarte multe slabe, și e un semnal de alarmă pe care trebuie să-l înțelegem e aici, dar, pe de altă parte, pentru elevii care s-au pregătit foarte mult, dacă subiectele sunt foarte ușoare, ei sunt dezavantajați. Asta pentru că vor crește notele la admitere. Și nu mai poți demonstra nivelul la care te-ai pregătit și cât de bun ești, cât de mult ai muncit. Nu se mai reflectă muncă în nota pe care o iei”, a mai spus profesoara Cristina Tunegaru.

Acesta este de părere că deși e bine că Ministerul Educației a renunțat la subiectele cu comentarii, ar trebui să existe și subiecte care să testeze în profunzime înțelegerea unui text.

„E un progres subiectele arată așa și că am depășit epoca comentariilor, dar pot fi date întrebări și pot fi construite întrebări dificile. Nu trebuie să rămânem la întrebări care verifică primul nivel de înțelegere al textului, cine cu cine discută în text. Trebuie să ajungem și în profunzimea textului, cu siguranță avem cum, dar aceste subiecte nu o fac – rămân la un nivel superficial, și nu e întotdeauna bine.

Trebuie să existe și subiecte de departajare. Undeva. La gramatică, la literatură, măcar un subiect de câteva puncte să fie un pic mai dificil”, a mai declarat profesoara Cristina Tunegaru, pentru FANATIK.