Cât de mare este riscul rupturii PNL și care sunt ambițiile lui Emil Boc. Analiza politologului Cristian Pîrvulescu: “Un partid în care fuziunile și sciziunile au fost permanente”

Rezultatele Congresului PNL din septembrie vor avea consecințe nu doar în ce privește direcția în care liberalii se vor îndrepta în următorii ani, ci și în ce privește viitorul actualei coaliții guvernamentale și asupra candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din 2024.

Într-o declarație pentru FANATIK, analistul Cristian Pîrvulescu susține că tensiunile generate de alegerile interne din PNL pot duce la scindarea partidului, însă acest lucru poate fi evitat dacă tabăra învingătoare se va abține de la represalii împotriva celor învinși.

De asemenea, el a arătat că disputele interne sunt  legate de nu doar de funcțiile de conducere din partid, ci și de prezidențiabilul PNL pentru alegerile din 2024, despre care Pîrvulescu spune că ar putea fi Emil Boc.

Gruparea „trumpiștilor” din PNL

Riscul de rupere a partidului este amplificat în cazul liberalilor și de istoria lor post-decembristă. „PNL este un partid în care fuziunile și sciziunile au fost permanente, ele fac parte din ADN-ul acestui partid. Din 1990 încoace am avut un șir întreg de sciziuni care au alternat cu fuziuni”, a amintit Cristian Pîrvulescu.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Deși consideră ca „simplistă” analiza campaniei interne ca o confruntare între foștii membri ai PDL și vechii liberali, Pîrvulescu observă că foștii pedeliști reprezintă acum o tabără conservatoare puternică din interiorul PNL, în timp ce liberalii mai vechi  au tendința să se grupeze în jurul lui Orban.

„După ieșirea din Internaționala Socialistă și afilierea la PPE, PDL s-a transformat într-un partid cu o solidă componentă conservatoare, ultraconservatoare chiar, cu elemente de iliberalism”, amintește Cristian Pîrvulescu. Componenta conservatoare s-a întărit prin influența liderilor PNL din Ardeal care aparțin cultelor evanghelice – baptiști sau penticostali, prin filiera cărora s-a păstrat legătura cu  mediul conservator american, anume „zona trumpistă”.

Unitatea PNL, menținută din interes

„Este evident că liberalii din partid nu  se simt bine, însă nu cred că vor părăsi partidul decât dacă li se va bloca accesul la funcții și resurse de către cealaltă tabără”, estimează politologul.

Astfel unitatea PNL după Congres depinde de modul în care tabăra învingătoare își va gestiona victoria, o atitudine răzbunătoare putându-i împinge la sciziune pe cei învinși.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

„Și în 2017, la alegerea lui  Ludovic Orban, a existat o campanie destul de dură și nu s-a rupt partidul. Însă cei care au pierdut atunci acum revin puternic și acum nu  vor să mai facă nicio  greșeală. Încă nu știu cât de departe se va merge, dar ce s-a întâmplat la Timișoara este îngrijorător”, a spus Pîrvulescu referindu-se la scandalul de la alegerile din organizația Timișoara a PNL.

Care va fi viitorul lui Cîțu dacă pierde

Referindu-se la challengerul lui Ludovic Orban, premierul Florin Cîțu, analistul politic a spus că principalul atu pe care îl are acesta este faptul că șefia Guvernului îl pune în postura avantajoasă de a putea promite acces la resurse financiare liderilor din teritoriu ai  partidului.

În schimb, spre deosebire de Orban, Cîțu încă nu are susținătorii săi proprii depinzând de sprijinul liderilor din teritoriu. „Florin Cîțu nu este un om politic experimentat, el învață. A crescut mult în ultimele 6-7 luni, dar încă învață. Din postura de prim-ministru este mai complicat să construieșit rețele în partid. Acum el este susținut de alte rețele”, a comentat Pîrvulescu.

Întrebat ce se va întîmpla cu guvernul Cîțu în cazul în care premierul nu va reuși să devină și  președintele partidului, politologul nu crede că acesta își va pierde funcția de la Palatul Victoria. „Câtă vreme președintele Klaus Iohannis a spus clar că este mulțumit de premier, nu văd cum ar putea  fi schimbat. Nici nu ar fi înțelept să fie presiuni”, a afirmat Cristian Pîrvulescu.

Astfel, înainte să-l dea jos pe Cîțu, liberalii ar trebui să ia  în calcul viitorul coaliției guvernamentale. Potrivit analistului politic, USR-PLUS ar putea să iasă de la guvernare în 2022-2023 întrucât există riscul să fie principala victimă a unei guvernări în care este vioara a doua.  Astfel, Cîțu ar putea fi menținut în funcție până la probabila ruptură dintre aliații de astăzi, urmând ca liberalii să vină cu un nou prim-ministru abia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2024.

Emil Boc își pregătește revenirea la București

Cristina Pîrvulescu crede că alegerile interne din septembrie vor avea o pondere importantă în desemnarea candidatului PNL la alegerile prezidențiale care vor avea loc tot în 2024. Astfel, Emil Boc ar putea fi candidatul taberei ultraconservatoare, a foștilor pedeliști.

„Sunt ambiții mari în tabăra ultraconservatoare, iar Emil Boc s-a poziționat încă din decembrie ca adversar al lui Orban și este unul dintre cei mai puternici susținători ai lui Cîțu. Eu cred că vrea să revină la București, iar acest lucru se va vedea la desemnarea în 2023 a candidatului  la prezidențiale al PNL”, a estimat Pîrvulescu.

„Emil Boc a avut o imagine de premier manipulabil de către Traian Băsescu deși a rezistat foarte bine până în 2012 încercărilor acestuia și ale Elenei Udrea de a-l da demite, prin jocul subtil al asumării răspunderii în Parlament, urmată apoi de respinderea moțiunilor de cenzură ale opoziției”, a mai spus politologul.

Florin Cîțu are șanse mai mici să devină prezidențiabilul PNL întrucât nu are experiența unui politician precum Emil Boc și, în plus, poziția de premier riscă să-i erodeze popularitatea până în anul 2024.