Cât de moral e profitul uriaș al OMV-Petrom atunci când românii suferă din cauza prețurilor la pompă. „La fel de bine putem întreba care este profitul statului din creșterea prețurilor la carburanți”

Deși autoritățile s-au luptat pentru o reducere a prețului carburanților de 25 de bani la pompă, o concesie venită în spirit de „solidaritate” cu oamenii din partea OMV-Petrom, compania a anunțat acum un profit net record pentru primul semestru al acestui an, de 3 miliarde de lei, cu 341% mai mare decât aceeași perioadă a anului trecut.

Profitul OMV-Petrom și prețul carburanților

Acest profit uriaș înregistrat în primele șase luni ale anului, mai mare cu jumătate de miliard decât întregul profit înregistrat în 2021, a venit, potrivit raportului companiei, „în contextul fără precedent al prețurilor crescute și volatile ale mărfurilor generat de contextul geopolitic”. Mai mult, acest profit a venit în contextul scăderii producției cu 10,2%, și a unor investiții de 0,8 miliarde de lei, în creștere cu aproape 20%. Față de semestrul precedent, creșterea profitului companiei a fost de 66%, fiind cel mai mare înregistrat în istoria companiei.

La finalul lunii iunie, Guvernul a anunțat compensarea prețului carburanților cu 50 de bani, cu jumătate din această sumă suportată de compania OMV-Petrom, unde statul român deține 20% din acțiuni, „din solidaritate cu clienții, având în vedere că profiturile companiei cresc odată cu creșterea prețului”, după cum precizau reprezentanții Guvernului României.

Anunțul de joi al celor de la OMV a creat însă o reacție de indignare în rândul multor oameni, în contextul în care prețul benzinei și motorinei la stațiile de alimentare a ajuns chiar aproape de 10 lei pe litru în această perioadă, dând naștere chiar și la o serie de proteste ale șoferilor față de scumpirile fără precedent înregistrate. „Efectiv oamenii ăștia au făcut ce au vrut din noi, au profitat de faptul că avem nevoie de carburant să ne ducem copiii la școală, să mergem la muncă și s-au folosit de aia cu “e războiul” ca să-și bage mai mulți bani în buzunare. Bine că noi, ăștia de jos, am suportat consecințele războiului, când OMV-ul acum se lăfăie în bani”, este doar una din multele reacții critice ale internauților care au acuzat compania de lăcomie și de faptul că a profitat de contextul geopolitic.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Această perspectivă nu există însă doar la nivelul populației. Chiar președintele SUA, Joe Biden a criticat în mod repetat companiile petroliere pentru scumpirea carburanților, susținând că în această perioadă „fac mai mulți bani decât Dumnezeu” și că nu este moral să profite de această situație pe seama familiilor de rând. „Într-o perioadă de război, ratele de profit ale companiilor din industria rafinării sunt mult peste cele normale și sunt făcute pe seama familiilor americane, ceea ce nu este acceptabil”, a spus acesta într-una din nenumăratele sale ieșiri în care a acuzat aceste companii că au făcut totul pentru a-și mări profiturile chiar dacă omul de rând a avut de suferit. Aceeași situație este și în Marea Britanie, acolo unde politicienii laburiști au subliniat faptul că în timp ce profiturile British Gas au crescut de cinci ori față de anul trecut, pentru consumatori se anunță facturi duble la iarnă. Situația este similară însă pentru toate companiile petroliere, care în ultimele luni au raportat record după record în ceea ce privește profiturile obținute.

Aceleași creșteri importante ale profiturilor le-au avut toate companiile românești din sectorul energetic. Hidroelectrica, în primele trei luni ale anului, a avut un profit net de 1,3 miliarde de lei, în creștere cu 70% față de aceeași perioadă a anului trecut, asta deși producția de energie a fost cu 30% mai mică. Pe același T1 al anului în curs, Romgaz a anunțat o creștere a profitului companiei cu 111%, asta chiar dacă a vândut o cantitate de gaze mai redusă cu 17%.

Prețurile stabilite pe piața internațională

Economiștii susțin că această creștere a profiturilor Petrom, dar și a celorlalte companii din sectorul energetic sunt consecința directă a creșterii prețurilor pe piața internațională. Aceștia subliniază însă că și statul este unul dintre principalii beneficiari ai acestei evoluții, doar de la Petrom, din taxe, statul român a colectat peste 9,2 miliarde de lei.

„Creșterea profitului Petrom, inclusiv a cifrei de afaceri, petrecut pe fundalul exploziei prețului petrolului, a cheltuielilor legate de rafinarea și distribuția carburanților – cu cât prețul petrolului este mai mare, cu cât dolarul este mai puternic, bineînțeles că și prețurile sunt mai mari, iar asta înseamnă o cifră de afaceri mai mari, ceea ce înseamnă un profit mai mare.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Să nu uităm că până la urmă acest profit este impozitat de statul român. Statul român a încasat undeva aproape de 10 miliarde de lei de pe urma OMV-Petrom, unde este și acționar, o sumă dublă față de anul trecut. Sigur, în această perioadă toate marile companii din sectorul energetic au raportat cifre de afaceri semnificative: să ne uităm la profitul Romgaz, la Hidroelectrica, la profitul tuturor companiilor care, într-un fel sau altul, asigură resursele necesare desfășurării activităților economice. Sigur, am putea spune că este un profit mare raportat la dimensiunea economiei României, dar este o consecință a creșterii prețurilor la petrol, la gaze, la energie”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul economic Adrian Negrescu.

Mai mult, aceștia susțin că această creștere a prețurilor petrolului a fost cauzată și de politicile eronate luate de către Uniunea Europeană și Washington, care încearcă să renunțe la combustibilii fosili, și care, după perioada de pandemie, atunci când cererea a fost jos, au ajuns insuficiente pentru perioada de revenire economică și incertitudinea provocată de războiul din Ucraina.

„Prima întrebare care se pune este dacă companiile petroliere au redus producția în acest an sau anul trecut, manipulând astfel oferta pentru a-și majora profitul? Nu, din contră, au produs chiar mai mult. Acest profit se datorează de fapt politicilor proaste duse în ultimul an, politici care au dus pe de o parte la închiderea de rafinării în SUA și în Europa, din cauză că nu au viitor. Și aici e politica proastă. UE și guvernanții din SUA au venit și au spus că peste 20, 30 de ani sunt eliminate combustibilii fosili, deci prin urmare petroliștii nu au viitor, ceea ce a descurajat investițiile și a dus la închiderea de rafinării.

La acest lucru se adaugă faptul că am avut în Occident aceste lockdown-uri extinse în 2020, 2021 ce a dus la închiderea a nenumărate rafinării în această perioadă. Din cauza unor astfel de politici greșite, capacitatea de rafinare a scăzut la nivel global, și în momentul în care economia s-a redeschis iar oamenii au început să consume, să se plimbe să circule, s-a produs acest balans, ceea ce a dus la scumpirea prețurilor și profituri pentru rafinării.

Un alt factor care a determinat această creștere a prețurilor a fost politica energetică în contextul războiului, adică sancțiunile impuse Rusiei, care nu a redus aceste livrări din proprie inițiativă. Desigur, putem crede ar fi urmat oricum să reducă aceste livrări, așa cum închide robinetul la gaze, dar, ca fapt, noi suferim de pe urma sancțiunilor în privința petrolului. Aceste politici proaste au provocat această scumpire, care se reflectă în profiturile companiilor petroliere”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia apelurile politicienilor și criticile îndreptate împotriva companiilor din sectorul energetic sunt mai mult o încercare de a găsi țapi ispășitori, ideea și apelul făcut acestor companii de a-și vinde produsele sub prețul pieței fiind una lipsită de logică economică.

„Sigur, o companie poate să facă acest lucru. Dar este anti-economic. Este neînțelept din punct de vedere economic ca atunci când te confrunți cu o creștere de prețuri, cu o scumpire a mărfii tale, ceea ce arată probleme de producție, lipsă de investiții și cerere foarte mare. Este o idee proastă să vinzi la un preț mai mic, pentru că ceea ce trebuie să se întâmple este creșterea investițiilor și a capacității de rafinare. Ori nu este nimeni prost să facă aceste investiții dacă nu câștigă de pe urma creșterii capacității de producție, mai ales în situația în care vorbim de un fenomen temporar.

Este cineva nebun să deschidă o nouă rafinărie acum având în vedere că din 2030 se va termina cu mașinile din Europa? Vorbim de niște probleme provocate de aceste politici publice, iar acum politicienii caută țapii ispășitori, dar la fel de bine putem întreba care este profitul guvernului din creșterea prețului. Asta pentru că jumătate din prețul la benzină este compus din bani care se duc la stat”, a mai precizat Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

Manipularea prețurilor și profiturile iluzorii

Un aspect important în ceea ce privește prețul petrolului, este că acesta nu este stabilit doar pe baza cererii și ofertei existente în piața și a așteptărilor cu privire la evoluția celor două. Prețul acestei comodități este stabilit și pe baza așteptărilor cu privire la contractele futures, prin care traderii de pe burse mizează pe un anumit preț viitor, contracte ce sunt tranzacționate în special de către speculatori. Încă de la începutul lunii februarie, publicația Financial Times avertiza că tranzacțiile speculative realizate pe piața petrolului tind să ducă prețul barilului la peste 100 de dolari și să alimenteze presiunile inflaționiste. Și publicația The Guardian nota că tranzacționarea speculativă a pe piața petrolului, unde se tranzacționează o cantitate de 13 ori mai mare decât cea reală, este una din cauzele creșterii prețului petrolului în condițiile în care în 2022 producția de țiței a fost cu 5 milioane de barili zilnic mai mare decât în 2021.

Andrei Mocearov, profesor asociat de economie la ASE, susține că tocmai aceste speculații sunt de vină pentru creșterea prețurilor la energie, criza efectivă de energie apărând după începutul războiului, însă după ce companiile din domeniu au realizat toate aceste supra-profituri.

„Nu am avut o criză e energiei fizice, ci o criză a prețurilor cauzată de speculațiile de pe pe piețe reglementate tocmai pentru a le permite. Astfel, reglementarea a încurajat tranzacțiile pe termen scurt, tranzacțiile spot, în detrimentul contractelor pe termen lung care sunt mult mai potrivite pentru energie. Asta conduce la volatilitate mare a prețurilor, în cazul nostru la creșterea lor foarte mult.

Incertitudinea a jucat un rol, dar întrebarea e cât din această certitudine a fost, să zicem naturală, și cât a fost creată artificial. Or, răspunsul meu e că s-a creat în mod artificial prin dezinformarea despre o iminentă penurie a gazului la sfârșitul iernii. Aceste așteptări fac ca piețele să funcționeze invers decât ar merge dacă s-ar lua strict în vedere doar cererea și oferta fizice. Astfel, când prețul crește, într-o piață normală, crește oferta. Așteptarea negativă schimbă atitudinea. Când prețul crește, piața așteaptă să crească și mai mult prețurile pentru a mări oferta”, a declarat, pentru FANATIK, Andrei Mocearov.

Pe de altă parte, economiștii sunt de părere că aceste profituri uriașe ale companiilor au fost alimentate în mare parte și de inflație, ceea ce înseamnă că ele sunt mai degrabă temporare, urmând a dispărea odată cu un nou ciclu de producție.

„Vorbim însă un profit temporar. El o să dispară pe măsură ce activitatea economică se ajustează, și lucrurile se reechilibrează. Este exclus ca acest profit să existe și anul viitor, și peste doi ani. Pe măsură ce inflația se transmite în economie vor crește toate prețurile și toate costurile și, prin urmare, și profitul acesta temporar va dispărea.

În general, când trăim vremuri de inflație, oamenii se plâng de profiturile companiilor. Aceea este o idee larg răspândită, însă greșită. Oamenii nu înțeleg că inflația produce profituri temporare și de multe ori profituri iluzorii. Ei iau de bun ca fiind real, ca reprezentând o putere de cumpărare echivalentă cu cea din trecut, acest profit care apare acum, însă problema este că în momentul în care ciclurile de producție se reiau aceste profituri vor dispărea.

De exemplu, dacă o companie petrolieră vrea să construiască o rafinărie, pe care o va termina în următorii 3 ani, costul construcției acesteia în niciun caz nu va fi ca acum trei ani, înainte de pandemie. Va fi probabil dublu, dacă ne ghidăm după costurile producției industriale în România. Cheltuielile pe care le va avea vor fi mult mai mari. Deci, în momentul în care va ajunge acea rafinărie să livreze carburant, acest profit nu va mai exista. De aceea spunem că inflația produce profituri iluzorii. Dacă inflația ar produce profituri reale atunci ar fi salvarea planetei, am deveni cu toții bogați într-o eternă inflație”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan, care a subliniat că prețul carburanților indică totuși preferințele consumatorilor pentru această alternativă.

„Nu ne pune nimeni să băgăm motorină la mașină, facem acest lucru pentru că ne convine. Dacă nu ar fi așa am fi optat pentru una din alternative. Dar ele ni se par mai proaste, și de aceea continuăm să cumpărăm în continuare motorină. Orice preț este un fenomen social, el reflectă exact atât dispoziția și preferințele publicului, cât și posibilitățile de producție”, a subliniat acesta.