Cât de mult ne-a dăunat izolarea din timpul pandemiei. În timp ce ne protejam de coronavirus, un pericol și mai mare ne aștepta

În timp ce izolarea din timpul pandemiei a avut rolul de a ne ține departe de noul coronavirus, sistemul nostru imunitare devenea tot mai slăbit, spun acum cercetătorii.

Izolarea din timpul pandemiei ne-a afectat sistemul imunitar

Izolarea din timpul pandemiei de coronavirus, a avut rolul de a ne ține cât mai departe de o posibilă infecție COVID-19, însă cercetătorii spun că lipsa ieșirilor în aer liber ne-a făcut mai predispuși la boli, potrivit BBC.

În ultima perioadă, cu precădere în ultimele două luni, majoritatea statelor lumii a impus măsuri de izolare, ce au dus la petrecerea timpului mai mult în interiorul locuințelor noastre, exceptând drumurile pentru diverse lucruri esențiale.

Cu toate că acest lucru a contribuit la reducerea șanselor de infectare cu noul coronavirus, a dus și la un efect mai puțin vizibil, cel asupra sistemului imunitar.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Oamenii au evoluat de-a lungul istoriei pentru a face față unui ciclu solar de 24 de ore, iar corpurile noastre au învățat să „lucreze” cu razele solare. Unul dintre cele mai elocvente exemple este acela legat de producerea vitaminei D, ca răspuns la razele solare, ce ajută la întărirea sistemului osos, având însă și un efect asupra celulelor sistemului imunitar.

Cât am pierdut în lunile de izolare

Vitamina D activează macrofagele din plămâni (celule ale sistemului imunitar), aflate în prima linie de apărare împotriva infecțiilor respiratorii, ce elimină peptide antimicrobiene ce ucid bacteriile și virusurile.

În plus, macrofagele trimit semnalul de alarmă către alte celule ale sistemului imunitar (celulele B, T) ce declanșează un răspuns pe termen lung. Din acest motiv, oamenii cu un nivel scăzut de vitamina D au un risc mai mare de a dobândi infecții ale tranctului respiratoriu, cum este gripa.

Cercetătorii vor acum să vadă în ce măsură suplimentele cu vitamina D ar putea reduce riscul unor complicații severe asociate cu infecția COVID-19.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

La începutul lunii mai, Rose Kenny, gerontolog la Colegiul Trinity din Dublin, alături de mai mulți colegi, a publicat o analiză ce sugerează că populațiile europene cu cele mai mari rate ale mortalității din cauza COVID-19, printre care spaniolii și italienii, au cele mai scăzute cantități de vitamina D.

Acest lucru pare să contravină faptului că aici se află un climat mai călduros, însă specialiștii cred că stilul de viață a dus ca oamenii din aceste zone să petreacă mai mult timp în interior, ceea ce, în combinație cu folosirea foarte frecventă a cremelor cu protecție solară, ar fi dus la cantități mai reduse de vitamina D în corp.

„Sunt dovezi circumstanțiale puternice care indică o asociere între vitamina D, căile imune pe care le cunoaștem că sunt implicate în lupta contra COVID-19 și răspunsul sever al infecției”, spune Kenny.

În primul rând, vitamina D se pare că reduce nivelul unui biochimic ce ar cauza inflamațiile, numit interleukina-6, aspect asociat cu acele cazuri severe de dificultăți respiratorii întâlnite la boala cauzată de coronavirus.

Vitamina D are legătură și cu receptorii ACE2 din plămâni, schimbându-le disponibilitatea, receptori de care coronavirusul se folosește pentru a pătrunde în celulele sistemului respirator.

Dacă vitamina D a apucat să altereze deja acești receptori, atunci va fi tot mai greu pentru virus să pătrundă în organism, susțin specialiștii.

Revenim la izolarea din timpul pandemiei și modul în care ne-a afectat și, cu toate că nu există date care să arate că exercițiile fizice regulate ne face mai puțin vulnerabili în fața COVID-19, alte studii spun că acestea susțin apărarea împotriva infecțiilor virale printre care gripa și cresc răspunsul sistemului imunitar la vaccinare.

În plus, alte cercetări au relevat faptul că petrecerea câtorva zile în pădure duce la o creștere a numărului și activității celulelor ce atacă factorii externi.

„Dacă reduci nivelul de stres printr-o viață activă, atunci acest lucru va avea un aspect pozitiv și asupra sănătății tale”, explică Neil Walsh, cercetător ce studiază impactul exercițiilor fizice asupra sistemului imunitar.

În plus, petrecerea timpului în aer liber duce și la îmbunătățirea calității somnului. Timpul petrecut în casă în aceste luni ar putea să ne afecteze ritmul cicardian, printre care se află și somnul.

Acest ciclu este de obicei sincronizat și în funcție de timpul petrecut afară, datorită acțiunii luminii strălucitoare a soarelui, ce atinge un set de celule senzitive din spatele ochilor.

”Lumina din interior este de obicei prea slabă pentru a motiva mișcarea, astfel că, dadă cineva nu iese afară toată săptămâna, acest ritm poate să fie perturbat, lucru ce va duce la afectarea somnului”, susține Mariana Figueiro, de la Centrul de Cercetare a Iluminării din New York.

”Perturbarea circadiană și problemele de somn au fost legate de o reducere a răspunsului venit din partea sistemului imunitar”, mai spune Figueiro.

Drept urmare, statul în casă a dus la o slăbire a sistemului imunitar, făcându-ne, practic, mai vulnerabili în fața unor posibile infecții, inclusiv cea cauzată de noul coronavirus.