Cât de periculoase sunt noile legi ale securității naționale, cu superputeri pentru SRI. „Aduc aminte de urmașii fostei Securități”

Proiectele legilor securității naționale, aflate în dezbatere în cadrul coaliției PNL-PSD, aduc o serie de modificări ce oferă o serie de puteri noi, inedite pentru angajații serviciilor de informații.

Noi puteri pentru angajații SRI

Potrivit modificărilor aduse legilor securității naționale, aflate în dezbatere în cadrul coaliției PNL-PSD, și publicate de către g4media, angajații SRI vor putea fi anchetați doar de către anumiți procurori, iar orice percheziție la sediile SRI se pot face doar cu înștiințarea în prealabil a șefului Serviciului Român de Informații, și doar după ce șeful CSAT, adică președintele României, și-a dat acordul prealabil. În plus, șeful SRI poate fi demis, însă mult mai ușor, doar de către președinte, eliminând complet rolul Parlamentului în această procedură.

Astfel, litera b a alineatului 1 și alineatul 2 din Art. 39 a proiectului legislativ introduce o serie de prevederi noi privind modul în care pot fi cercetați angajații SRI. „Personalul Serviciului poate fi audiat, percheziționat sau reținut pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea numai de procurori anume desemnaţi, cu informarea prealabilă a directorului general al Serviciului şi în prezenţa unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului;(2) Pentru efectuarea oricăror activități de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile şi obiectivele Serviciului în care se gestionează informații secret de stat se realizează doar cu aprobarea președintelui CSAT şi informarea prealabilă a directorului general al Serviciului, în baza unor mandate emise de judecători din cadrul ICCJ”.

Criticii susțin că aceste prevederi echivalează cu o supra-imunitate pentru angajații serviciilor de securitate pe modelul imunității speciale de care se bucură magistrații odată cu înființarea Secției Speciale, structură a parchetului ce în patru ani de existență nu a trimis în judecată pentru fapte de corupție niciun magistrat.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

„Vorbim de un proiect de lege ce ne aduc aminte de anii 90, atunci când urmații fostei Securități, care bănuiesc că sunt la putere și astăzi, încercau să obțină un control mai puternic al societății și al statului. Partea foarte îngrijorătoare este că practic angajații, lucrătorii din sistemele de securitate, și în primul rând SRI așa cum apare în documentul publicat de g4media, ar ieși cumva de sub controlul civil, și în special de sub controlul justiției.

Din fragmentele acestui proiect legislativ nu este deloc clar de exemplu cum vor fi numiți procurorii care-i vor ancheta pe angajații SRI, însă nu putem avea așteptări mari, adică s-ar putea să fie ceva de genul Secția Specială, aleși ca să corespundă. Iar SIIJ e un exemplu care ne arătat că acest sistem nu a funcționat, știm câte dosare de corupție au reușit să trimită în instanță. Crearea unei caste, a unui grup special de procurori care investighează agenții SRI echivalează cu crearea unei imunități speciale similară cu cea pe care o au magistrații”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică.

Acesta subliniază că prin noile prevederi președintele și șeful SRI capătă puteri mult prea mari, un construct instituțional ce riscă să creeze o puternică relație de dependență între cele două instituții, dar mai ales între cele două persoane care ocupă aceste funcții.

„Ba mai mult decât atât, apare acea prevedere care spune că anchetele și inclusiv perchezițiile la sediile SRI sunt aprobate de șeful statului, șeful CSAT, și doar după informarea directorului SRI. Păi și dacă cumva chiar directorul SRI este cel vizat de procurori, atunci ce faci, îl informezi că va fi percheziționat? Iar împreună acest cuplu, președintele și directorul statului, capătă foarte multă putere. Ei împreună ies de sub controlul parlamentar și practic pot să facă orice cu structurile SRI, cu informațiile, cu puterea, cu banii pe care-i vor avea.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Și nu cred că suntem în situația în care ne putem gândi că nu putem avea un președinte rău-voitor. Am avut în perioada recentă. Riscul de a ajunge președinte o astfel de persoană nu trebuie neglijat. E foarte multă putere la doar două persoane, la președinte și directorul SRI, care se acoperă și se numesc unul pe altul. Am văzut un citat din Alina Mungiu, care făcea referire la Zimbabwe, pare o glumă, dar acolo chiar așa s-a întâmplat. Era un președinte puternic cu un șef al serviciului de informații, iar apoi cei doi au făcut rocada”, a mai declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.

Cetățenii obligați să acorde sprijin angajaților SRI

O prevedere cu totul este aceea că firmele și cetățenii simpli pot fi obligați, prin lege, să colaboreze cu serviciile de informații în operațiunile lor, articol care nu exista în actuala lege de funcționare a SRI. În plus, cetățeanul care i-a acordat sprijinul său unui angajat SRI este obligat apoi să păstreze secret acest fapt, instituind astfel o importantă obligație față de cetățeanul simplu.

„Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii”, se arată în alin. 2 al Art. 9 din acest proiect legislativ. La fel, Art. 32 statuează că cei care au acordat sprijin serviciilor de informații au obligația de a păstra acest fapt secret. „Personalul Serviciului în exercitarea funcţiei îndeplinite în condiţiile legii (…) să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor legale. Persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”.

Avocații specializați în drepturi și libertăți civile sunt de părere că acest text este unul extrem de vag, ce lasă loc unor posibile abuzuri din partea angajaților SRI și subliniază că prin astfel de prevederi controlul civil asupra structurilor de informații este subminat serios.

„Reglementarea asta mi se pare periculos de vagă. Sigur, noi, toți cetățenii, avem într-un fel o datorie de a ne proteja țara, nu e un lucru de care să ne îndoim aici, dar pe o chestie atât de generală riscăm să ajungem la abuzuri. Adică cum, dacă îmi cere un ofițer SRI să-i dau informații despre cum se întâlnește vecinul cu amanta lui, trebuie, sunt obligat, să fac eu chestia asta? Nu cred. Mi se pare neconstituțional un text atât de vag exprimat.

Una este, să zicem, firmele să fie obligate să ofere anumite informații la cerere privind activitatea lor, contracte. Deși, și în acest caz trebuie cu limită pentru că nu este cazul ca SRI să înceapă să tropăie în ce se întâmplă pe piață și în contractele dintre firme. Iar acest lucru este cu atât mai necesar cu cât SRI-ul este deja supus unui control extrem de vag. Adică nu știm niciodată dacă o astfel de solicitare vizează cu adevărat siguranța națională sau fac și ei un parti-pris, pentru că generalul cutare e prieten cu nu știu ce patron.

Până la urmă care este controlul la care este supus SRI? Este președintele României, dar el nu are cum să controleze pe zi ce se petrece în acest serviciu, și avem și acel control parlamentar, care este cel puțin o glumă proastă. Această comisie este practic numită de către Servicii. SRI, SIE își numesc controlorii prin certificatele ORNISS și așa mai departe. Să fim serioși, comisia de la Cameră și Senat nu se compară cu comisiile senatoriale de la americani, de exemplu, care într-adevăr îi iau la întrebări pe cei din serviciile de informații”, a declarat, pentru FANATIK, avocatul Alexandru Cristian Surcel.

În plus, potrivit acestuia, obligația prin care cetățenii obișnuiți care au acordat sprijin la solicitarea angajaților SRI de a păstra secret acest lucru este o altă prevedere ce poate da naștere unor abuzuri și subliniază că, „în condiții normale”, astfel de prevederi nu au cum să treacă de controlul de constituționalitate al CCR.

„În proiectul legislativ este prevăzut că tu, ca cetățean care ai acordat sprijin angajatului SRI, ai obligația să ții secret acest lucru. Altfel spus nici nu știi dacă ce ai făcut este pentru siguranța națională sau pentru un interes particular, unde un angajat SRI a făcut o chestie pe cont propriu și s-a folosit de legitimație. Mi se pare o reglementare abuzivă, și e la fel cum s-a întâmplat cu legile Big-Brother. Impresia pe care o avem acum este că sunt niște băieți acolo care au ceva nostalgii după vechea Securitate, și din când din SRI apare câte-un proiect din acesta de lege care vrea să ne arunce înainte de 89. Dacă o astfel de lege ar fi adoptată cred că, în condiții normale, ar fi declarată neconstituțională la CCR”, a explicat, pentru FANATIK, avocatul Cristian Surcel.

Mai mult, specialiștii în politici publice atrag atenția că acest proiect legislativ ar permite SRI să-și deschidă propriile firme comerciale, firme ce nu ar fi supuse unui controlul fiscal, dar și asociații și organizații non-guvernamentale. Acest ultim aspect reprezintă un pericol pentru întreaga societate civilă.

„La fel este îngrijorătoare și partea în care se spune că SRI poate să-și deschidă întreprinderi economice proprii, finanțate integral din fonduri proprii, dar și organizații non-guvernamentale. Toate acoperite, desigur, de secretul profesional și chiar de un fel de secret fiscal. Se spune în proiectul legislativ că la finalul exercițiului fiscal documentele privind activitățile operative se casează și se distrug. Păi și dacă activitățile operative se fac prin intermediul acestor firme și asociații, înseamnă că și aceste documente se distrug. Deci ei scapă și fiscului, nu știm de niciun fel ce se întâmplă acolo”, este de părere sociologul Ovidiu Voicu.

Acesta a subliniat că și posibilitatea ca SRI sau alt serviciu de informații să poate să-și înființeze o asociație non-guvernamentală este la fel de periculoasă, în contextul în care și aceasta ar funcționa sub controlul SRI în mod secret – existând posibilitatea de a submina întreaga încredere în societatea civilă și în ONG-urile care operează transparent ca organisme de control asupra puterii.

„Probabil că s-au plictisit să își trimită oamenii sub acoperire, și par că vor să aibă o cale legală de a face acest lucru. Să nu uităm de povestea de acum câteva săptămâni, cu aceea platformă de monitorizare a fake-news-ului, propusă de către DSU împreună cu o astfel de organizație non-guvernamentală și, ce coincidență, omul care se ocupa de asociația respectivă este fost ofițer SRI, care la un moment dat și-a dat demisia din Serviciu. Probabil că nu vor să mai facă litigiile astea sub acoperire de frică să nu-și dea vreunul demisia din SRI de bunăvoie”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

La finalul lunii mai, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că proiectele legilor securității naționale, ce privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT, sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

Miercuri, mai multe organizații non-guvernamentale au protestat public față de aceste modificări prin care coaliția aflată la guvernare oferă „impunitate și puteri sporite agenților din serviciile de securitate”.

„Este inacceptabilă limitarea puterii Parlamentului în privința controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între șeful statului și șeful SRI nu face decât să sporească tentația puterii și a impunității.

Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, se arată în scrisoarea de protest semnată de peste 14 ONG-uri.