Cât de periculos a fost fumul toxic ajuns deasupra Bucureștiului. Efectele nedorite ale incendiului de la Antrefrig: ”Noi am respirat partea cancerigenă”

Cât de periculos este fumul toxic degajat de incendiul de la depozitul Antrefrig din Sector 2? Marți seara, flăcările au afectat o hală de aproximativ 7.000 de metri pătrați. Specialiștii avertizează că fumul conține substanțe periculoase pentru sănătate.

Care este gravitatea incendiului de la Antrefrig, după ce au fost trimise patru mesaje RO-Alert?

În seara zilei de marți, 23 septembrie 2025, un incendiu de proporții a izbucnit la depozitul Antrefrig situat pe Șoseaua Pantelimon, în Sectorul 2 al Capitalei. Flăcările violente au cuprins rapid întreaga hală, distrugând structura metalică și afectând o suprafață de aproximativ 7.000 de metri pătrați. Pompierii din cadrul ISU București-Ilfov au intervenit cu 14 autospeciale, continuând operațiunile de stingere și în dimineața zilei de miercuri.

Din cauza degajărilor masive de fum, autoritățile au emis patru mesaje RO-Alert, avertizând locuitorii din sectoarele 2, 3, 4 și 5 să evite zona și să închidă geamurile pentru a preveni inhalarea fumului toxic. Mirosul pătrunzător și poluarea atmosferică au fost resimțite pe o rază extinsă, inclusiv în centrul Capitalei și în județul Ilfov.

În interiorul depozitului se aflau produse alimentare, băuturi și vopseluri, care au contribuit la intensificarea incendiului și la formarea unui fum dens și toxic.

Digi24.ro

EXCLUSIV Dominic Fritz: Există o „rețea extractivă în jurul lui Adrian Veștea” la Brașov, conform spuselor lui Irineu Darău

Ce efecte are asupra sănătății și mediului fumul toxic degajat

Ca urmare a degajărilor de fum și de particule de cenușă, pentru a evalua impactul asupra populației și a mediului, FANATIK a discutat cu Octavian Alexandru Berceanu, fost comisar la Garda de Mediu. Specialistul atrage atenția că, deocamdată, nu există o listă clară a materialelor care au ars, însă se știe că printre acestea s-ar fi aflat vopseluri și, probabil, alte substanțe periculoase.

Digisport.ro

Numit "trădător" și "impostor" pentru ce a făcut la Cupa Mondială, Justin Trudeau a venit cu răspunsul

Berceanu explică că fumul provenit din arderea materialelor plastice, a cauciucurilor și a învelișurilor de conductori este de 3.000–4.000 de ori mai toxic decât cel de lemn.

Ce substanțe periculoase au ars în conflagrație

„Practic, nu știm ce a ars în momentul de față. Nu am văzut ISU să iasă cu o declarație clară cu un inventar al materialelor. Se știe că o parte dintre ele sunt vopseluri, dar, probabil, au mai fost și alte substanțe care, bănuiesc că erau încadrate în categoria celor periculoase.

Poluarea din materiale plastice și învelișuri de conductori, cauciucuri e de 3.000 și 4.000 de ori mai toxic decât fumul de lemne. Asta înseamnă că un kilogram de material plastic ars echivalează cu 3-4 metri cub de lemn. Acolo au ars, probabil, zeci de tone de materiale, cel puțin”, a declarat Octavian Alexandru Berceanu, fost comisar la Garda de Mediu, pentru FANATIK.

Cât de nocive au fost particulele din aer în Sectorul 2

Măsurătorile Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului arată că, între orele 20:00 și 22:00, concentrația de PM10 în aer a explodat în sectorul 2 al Capitalei. La stația B16, din zona Bulevardului Basarabia, valorile au ajuns la 350 micrograme/mc, de șapte ori peste limita maximă admisă de 50 micrograme/mc.

De asemenea, potrivit ANMAP, concentrațiile maxime de PM2,5 înregistrate de aceeași stație au ajuns la 293 micrograme/mc la ora 22:00 și 125 micrograme/mc la ora 5:00, pe 24 septembrie 2025. La ora 23:00, și alte stații au raportat valori ridicate: B17 – 127,78 micrograme/mc, B24 – 73,45 micrograme/mc și B3 – 101,7 micrograme/mc.

Ce zone ale Bucureștiului au fost cele mai afectate de fum

Efectele poluării nu s-au resimțit doar în datele oficiale. Berceanu, specialist de mediu, descrie cum s-a simțit situația în București.

„Am fost pe stradă azi-noapte și cu greu se putea respira în multe locații. Fumul a traversat în diagonală Bucureștiul. Din nord-est spre sud-vest. Adică a trecut sectorul 2 și 3, unde mirosea foarte tare, a trecut prin centru și s-a dus spre sectoarele 1 și 6, pe unde a și ieși, de altfel.

În perioada aceasta, curenții reci de pe timpul nopții, bat dinspre nord-est”, a mai precizat Berceanu, specialistul de mediu român.

Care sunt cele mai apropiate stații de monitorizare a calității aerului

Cele mai apropiate stații de monitorizare a calității aerului de zona incendiului au înregistrat valori ridicate ale poluării. Printre acestea se numără B3 – Mihai Bravu, stație trafic în sector 3; B13 – Veranda Mall, stație trafic în sector 2; B16 – Bulevardul Basarabia, stație trafic în sector 3; B17 – Colegiul Tehnic Mihai Bravu, tot în sector 3; și B24 – Parcare Palatul Copiilor, stație de fond urban în sector 4.

Datele oferite de aceste stații permit o evaluare mai precisă a nivelului de poluare și a efectelor asupra sănătății locuitorilor din sectoarele afectate.

Cât de otrăvitoare sunt emanațiile inhalate pentru organism

Berceanu, fost comisar la Garda de Mediu, avertizează că fumul rezultat în urma incendiului conține particule extrem de periculoase, inclusiv dioxine și furani, substanțe mutagene care pot provoca cancer. Specialistul explică că măsurătorile standard surprind doar prezența particulelor în aer, dar nu și natura lor, iar oamenii au respirat efectiv partea cancerigenă a fumului, pe care corpul nu este pregătit să o elimine.

„Noi măsurăm doar particulele din aer, nu ce înseamnă acele particule. Una este o particulă de siliciu antrenată de fum și alta este o particulă de dioxină și furan care este mutagenă și generează cancer.

Din fumul respectiv noi am respirat partea cancerigenă, pe care, de altfel, corpul nostru nu a învățat să o combată pentru că nu este un fum natural cu care omul este obișnuit. Degajările de aseară au fost de cenușă, mai exact o funingine foarte toxică cu gaze foarte toxice”, a atras atenția fostul comisar la Garda de Mediu, pentru FANATIK.

Ce riscuri reale aduce funinginea toxică peste București

În continuare, specialistul de mediu semnalează că pericolul nu vine de la praful obișnuit, ci de la particule extrem de toxice, precum dioxinele, interzise chiar și în război. Aceste substanțe se regăsesc în cabluri și diverse instalații, iar eliberarea lor în atmosferă poate avea efecte devastatoare.

„Pe noi nu particula în sine ne omoară, că în două milioane de ani ne-am adaptat la praf. Că nu e siliciu. E o particulă extrem de toxică, o dioxină care e interzisă până și în război. Au folosit-o într-un conflict în Vietnam ca să facă genocid.

Substanțele acestea, în mod normal, nu au voie să există în natură. Ele sunt încastrate în cabluri, în diferite instalații și când le eliberez, atunci e dezastru.

Plus, problema este că acea funingine, odată așternută peste București, rămâne multe luni acolo. Vom fi expuși până vom avea niște zăpezi sau niște ploi foarte puternice. Undeva până în ianuarie-februarie”, subliniază Octavian Alexandru Berceanu.

De ce nu există sancțiuni pentru cei responsabili de incendii

Pe lângă riscurile pentru sănătatea locuitorilor, specialistul subliniază lipsa repercusiunilor legale pentru cei responsabili de incendii și golurile din legislația românească.

„Pe de altă parte, chiar dacă poluarea este masivă într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori, luând în calcul de data asta și periferia, nu există niciun fel de repercusiune asupra celor care sunt responsabili de incendiere.

Legislația noastră nu prevede, în momentul de față, niciun fel de asigurare pe care oricare proprietar de business cu risc de incendiu ar trebui să o aibă. Banii respectiv să se ducă într-un fond verde pentru înverzirea orașului sau combaterea altor fenomene care distrug calitatea vieții”, a încheiat inginerul silvic, pentru FANATIK.