Cât de puternic este cu adevărat PSD-ul lui Marcel Ciolacu. Guvernarea, creșterea AUR și luptele interne, marile temeri pentru social-democrați

Marcel Ciolacu se pregătește să preia fotoliul de prim-ministru odată cu rocada guvernamentală, care ar trebui să aibă loc în luna iulie, după rectificarea bugetară. Însă, în contextul scăderii veniturilor bugetare, a lipsei reformelor și întârzierea banilor din PNRR, viața în fruntea Executivului nu va fi una liniștită pentru liderul PSD.

PSD preia guvernarea într-un moment dificil

În vreme ce în ultimul an și jumătate, atât PNL, cât și partidele de opoziție USR și AUR au trecut prin scandaluri interne și chiar scindări, PSD a părut partidul matur capabil să aducă un plus de stabilitate în fruntea guvernării. Sub conducerea lui Marcel Ciolacu, înconjurat de vechea gardă care la un moment dat s-a opus acaparării partidului de către Liviu Dragnea, Grindeanu, Marian Neacșu, Paul Stănescu sau chiar Gabriela Firea – partidul ajungea în fruntea încrederii populației. Un factor pentru acest lucru stătea și în abilitatea liderului PSD de a asigura pacea internă între diversele facțiuni din partid.

În decembrie 2021, sondajele de opinie plasau PSD la 40% încredere în rândul electoratului. Era momentul în care liberalii hotărâseră să rupă alianța cu USR, iar Marcel Ciolacu, care se pregătea să guverneze cu un PNL aflat la 17% vorbea de idealurile social-democrate: echitate socială, impozitare progresivă. Astăzi însă, la un an jumătate de la preluarea guvernării, unde a părut a fi partidul care trasează agenda publică a Guvernului, PSD a ajuns la sub 30% în cele mai recente sondaje.

Sigur, perioada aceasta a fost una de criză – criza energetică, criza prețurilor, inflația, războiul din Ucraina – iar PSD a știut în multe dintre aceste teme să pară partidul „din opoziție” aflat la putere. Social-democrații au fost cei care au cerut primii plafonarea prețului la energie pentru populație, și tot ei au fost cei care au cerut indexarea pensiilor și ajutorarea celor cu venituri mici. Însă, cu explozia încasărilor la buget cauzate de inflația de 15%, Guvernul și-a permis să suporte aceste costuri.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

În prezent însă, odată cu încetinirea presiunilor inflaționiste ce au redus veniturile bugetare și creșterea cheltuielilor, Executivul se confruntă cu problema reducerii semnificative a cheltuielilor publice. Unele măsuri propuse, tăierea unor sporuri și creșteri salariale, au dus deja la nemulțumiri din partea sindicatelor din învățământ sau a primarilor din țară.

În acest context economic, cu o posibilă încetinire economică și nemulțumiri sociale, Marcel Ciolacu va prelua funcția de premier ceea ce ar putea să afecteze și mai mult imaginea partidului înaintea anului electoral 2024, an cu patru rânduri de alegeri, sunt de părere analiștii politici. La fel de important, ultima perioadă a arătat dificultatea implementării unor reforme din PNRR, pensiile speciale, salarizarea unică, reforme ce ar putea fi pasate social-democraților. Mai mult, cu Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului, PSD și liderul acestuia, vor deveni țintele liberalilor dornici de a se plasa în „opoziție internă”.

„În contextul preluării funcției de premier asocierea cu guvernarea și rezultatele sale va fi și mai evidentă în cazul PSD. Până acum au reușit să facă o abilă opoziție din interior, impunând de cele mai multe ori decizii și măsuri în detrimentul PNL-ului și a premierului liberal. După rotativă asta se va schimba și pare din ce în ce mai clar că importanți lideri ai PNL, aflați astăzi în opoziție față de echipa Iohannis – Ciucă – Bode, vor acționa ei ca opoziția din interior, devenind un factor în plus de presiune pentru PSD.

Totodată, PSD va prelua postul de premier și va gestiona o perioadă deloc ușoară, mai ales în contextul reformelor asumate prin PNRR care ar putea duce la pierderi semnificative de fonduri dacă nu vor fi asumate, dar și în actualul peisaj economic, cu o populației sub presiunea unei inflații foarte mari de o perioadă importantă de timp”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Pe de altă parte, consultantul politic Radu Delicote este de părere că în acest moment în care mediul socio-economic este unul extrem de volatil stabilitatea unui partid în sondaje nu mai reprezintă un indicator atât de relevant. În plus, rotativa guvernamentală, gândită inițial ca un mecanism pentru stabilitatea coaliției, se dovedește a fi un element de noi tensiuni.

„Situația este una dificilă, într-adevăr, dar nu doar pentru PSD, ci pentru întreaga coaliție de guvernare și pentru opoziție, totodată. Dacă facem o trecere în revistă, o analiză rudimentară, vedem că există multe situații delicate (nu le numim încă probleme), multe dosare complicate în planurile economic și social. Gândită inițial ca o măsură de stabilitate, rotativa guvernamentală se pare că începe să scoată la suprafață animozități, nemulțumiri, chiar frustrări”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Delicote.

Potrivit acestuia situația pe scena politică va fi una extrem de imprevizibilă în contextul în care ne apropiem cu pași foarte repezi de un an electoral încărcat, complicat și complex. „Dacă privim de ansamblu, de sus, vedem cum toată clasa politică este deja în campanie electorală, comunică electoral și decide electoral. Dacă această tactică va fi una de succes sau de eșec, vom vedea în cifrele lui 2024”, a mai precizat Radu Delicote pentru FANATIK.

Guvernare dificilă și alături de PNL

Chiar dacă PSD a reușit să-și impună punctul de vedere în marea majoritate a deciziilor cu impact social major din ultimul an, miniștrii social-democrați nu par să fi câștigat la nivelul încrederii și al imaginii publice. De altfel, dincolo de vocile din vechea gardă a partidului, PSD nu pare să fi reușit să promoveze noi personalități. Ministrul Rafila, care la începutul anului 2022 concura în sondajele de opinie cu liderul partidului, este ca și dispărut din atenția mass-media. La Transporturi, cu doar 13 kilometri de autostradă inaugurați în anul 2022, ministrul Grindeanu se poate lăuda cu declanșarea scandalului Bâstroe.

La Agricultură, ministrul Chesnoiu a trebuit să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA, iar în locul său a venit Petre Daea, ministrul din guvernele Dragnea, cu o prestație mai mult decât modestă. La finanțe, ministrul Câciu pare a fi principalul vinovat pentru faptul că MFP a venit cu un buget complet nerealist pentru anul 2023 iar la ministerul Muncii, nu doar că reformele PNRR par să se fi blocat, dar ministrul Budăi a trebuit să răspundă unor acuzații de comportament neadecvat.

Mai mult, în ceea ce-l privește pe liderul Marcel Ciolacu, și acesta a fost autorul unor propuneri criticate dur de către economiști, fie că vorbim de plafonarea prețurilor la alimente, de impozitarea proprietăților pe baza grilei notariale sau, mai recent, înființarea unei companii de stat pentru asigurări auto. Analiștii politici sunt de părere că această performanță explică o problemă mai veche a partidului, și anume incapacitatea de a-și apropia electoratul urban din clasa de mijloc.

„PSD a avut întotdeauna o mare problemă, și anume adresarea la publicul urban și intelectual-artistic și așa mai departe. Oricum ar încerca, de la Iliescu la Dragnea, ei n-au avut priză la grupul ăsta care are o influență politică destul de mare, vorbesc aici de clasa de mijloc educată. Niciodată nu reușesc să sară de 36% în sondaje.

„Bazinul lui electoral este în sate, în orașele mici, în orașele sau zonele sărace și în acele zone unde nu există prea multe posibilități de dezvoltare. Vedem că orașele care au o șansă de dezvoltare nu se mai orientează către PSD. Ne putem uita la Cluj, orașul a fost dominat până în 2000 de o chestie care era mai nasoală decât PSD-ul, vorbesc de naționalismul extremist al lui Funar, dar imediat ce a început să se deschisă a oprit orice șansă pentru social-democrați. Și același lucru îl vedem în zona județelor Cluj, Bihor sau Timiș, sau alte județe precum Brașov și chiar Suceava.

Iar social-democrații știu acest lucru. Sigur, partidul are rețele importante, este un partid de rețea, este un partid de cadre, are întotdeauna grijă de propriul electorat și de propriile cadre, dar nu poate să iasă din propria sa condiție”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Andrei Țăranu.

Creșterea AUR, principala teamă pentru PSD

Fără succes la electoratul urban, PSD a fost obligat să joace în defensivă și să încerce să limiteze creșterea AUR, partid care îi amenință propriul electorat, potrivit analiștilor politici. În acest context, mesajele social-democraților – precum campania anti-Austria după ratarea aderării al Schengen, sau împotriva caselor de marcat self-pay, dar și proiectele de lege propuse săptămâna trecută de PSD, în frunte cu liderul Marcel Ciolacu, de interzicere a făinii din gândaci și obligativitatea promovării produselor românești, par mai degrabă semnul unei slăbiciuni decât al unui partid puternic.

„Cel de-al doilea risc la adresa PSD este creșterea AUR. Cred că e strâns legat de primul, cel al percepției negative asupra guvernării. Pentru că AUR crește ca urmare a nemulțumirii sociale: cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât AUR va deveni depozitarul unui număr mai mare de voturi. S-a vorbit mult despre faptul că PSD e avantajat în perspectiva alegerilor prezidențiale de creșterea AUR și de posibila intrare în turul II a candidatului AUR, fapt ce ar face ca România să aibă din nou, după mult timp, un președinte social-democrat.

E posibil, însă nu cred că PSD ar sta liniștit cu AUR pe la 30% pentru că asta ar fi totodată măsura unei nemulțumiri sociale extreme, fapt ce ar putea dinamita continuarea guvernării PSD-iste sau chiar mandatul următorului președinte cu toate că ar fi la început și legitimat de victorie”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Profesorul Andrei Țăranu, care subliniază că ascensiunea AUR reprezintă o problemă la fel de mare și pentru PNL, subliniază faptul că social-democrații au observat că au reușit să stopeze creșterea AUR doar acolo unde au adoptat acest model de politică.

„Sunt județe unde PSD a avut baroni foarte puternici, sudul Munteniei, Oltenia, AUR nu a avut nici 1%. În județul Dolj, un județ care ar trebui să fie plin de AUR, acolo partidul lui Simion nici nu pătrunde pentru că este înlocuit de Olguța Vasilescu și compania, care sunt de același tip de populism gregar ca și AUR”, a declarat acesta pentru FANATIK. Cât de mult va cântări în tot acest proces recenta vizită al Muntele Athos a lui Marcel Ciolacu rămâne de văzut.

Luptele interne vor reapărea și la PSD

Astăzi PSD prezintă imaginea unui partid unit, însă apropierea anului electoral 2024 ar putea scoate la iveală luptele interne și din acest partid, sunt de părere analiștii politici. Spre exemplu, liderul Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că ministrul Gabriela Firea va fi candidatul PSD pentru primăria Capitalei, însă chiar și acest lucru a venit după mai multe episoade tensionate în interiorul partidului.

În vara anului trecut a existat chiar și un moment amuzant cu o luptă publică între casele de sondaje apropiate de cei doi lideri social-democrați care ieșeau cu clasamente diferite a liderilor politici cu cea mai mare încredere publică.

„E posibil ca jocurile de putere din interior să destabilizeze PSD odată cu apropierea alegerile. Azi partidul pare liniștit și unit, însă e evident că există lideri cu interese divergente care pot duce la conflicte odată cu apropierea momentelor electorale.

Orice lider care ar avea în gând să fie candidatul PSD pentru prezidențiale sau să fie următorul premier din partea PSD după 2024 ar putea să ceară schimbarea lui Marcel Ciolacu în cazul unui scor la europarlamentare sub așteptări. Cred că acel prim scrutin din 2024 v fi un moment hotărâtor pentru viața internă a mai multor partide, inclusiv a PSD”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Dacă tensiunile vis-a-vis de susținerea Gabrielei Firea pentru Primăria București par să se fi rezolvat, partidul nu are încă un candidat clar pentru alegerile prezidențiale. Marcel Ciolacu a susținut în mod repetat că el nu va candida la alegerile pentru Cotroceni și ca partidul își va desemna candidatul prin alegeri interne.

Însă unii analiști politici au subliniat că acest lucru nu este fără riscuri, în condițiile în care istoria recentă arată că președintele are o putere semnificativă, care tinde să fie resimțită și la nivelul partidului. Pe de altă parte, înscrierea în lupta electorală pentru Cotroceni este una cu riscuri suplimentare pentru actualul lider PSD, care ar putea deconta intern o înfrângere.

„Ar putea să meargă pe cineva din afara partidului, pentru că domnul Ciolacu se ferește ca dracu de tămâie să candideze la președinție. El nu are personalitatea, nivelul cultural sau carisma pentru a obține 51% din voturile românilor decât în situația puțin probabilă că va candida împotriva lui Simion.

Deci nu cred că Ciolacu, ca persoană, își dorește să ajungă președinte. Ca să facă ce? Formula e una proastă pentru el, dacă va câștiga, pierde partidul pentru că se duce la Cotroceni, dacă pierde, partidul o să-l dea jos instantaneu. Ori el, în calitate de prim-ministru, are și partid are și putere are și bani. Nu văd motivele pentru care s-ar angaja într-o astfel de cursă, poate doar dacă l-ar împinge cineva să scape de el din partid”, a explicat, pentru FANATIK, profesorul Andrei Țăranu.