Numărul persoanelor infectate cu COVID-19 care ajung zilnic în spitale a început din nou să crească și există perspectiva unei presiuni suplimentare a sistemului medical. Adrian Marinescu, directorul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, explică pentru FANATIK care sunt riscurile actuale, cum se manifestă boala la copii și adulți și cum evoluează situația în unitățile medicale. De asemenea, medicul detaliază planurile privind vaccinarea.
În ultimele săptămâni, România se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de COVID-19, determinată de răspândirea tulpinii XFG, cunoscută și sub denumirea de Stratus.
Această variantă, derivată din Omicron, a fost identificată pentru prima dată în ianuarie 2025 și a fost inclusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în lista variantelor aflate sub monitorizare activă.
Deși majoritatea adulților sănătoși dezvoltă forme ușoare, copiii foarte mici sunt considerați cei mai expuși riscului, ceea ce necesită o monitorizare atentă în spitale și acasă.
În contextul numărului sporit de infectări cu COVID-19, Adrian Marinescu, director medical la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, a confirmat pentru FANATIK că se observă o ușoară creștere a pacienților care ajung la unitățile medicale. Însă, admite, de asemenea, că situația nu reprezintă un pericol major și nu trebuie să genereze panică.
„Din 2022 încoace, am mai avut scurte perioade în care au fost semnalate creșteri. Cum se întâmplă și acum, să spunem, în ultimele două luni. Este o creștere evidentă, fără să fie un capăt de țară. Pentru că, până la urmă, nu vorbim de o variantă nouă de virus care să fie agresivă, cu virulență sporită. Nu este ceva ce să ne pună probleme deosebite.
Într-adevăr, e o creștere care se vede la nivelul camerelor de gardă, mai ales la copii, dar și la adulți”, a declarat Adrian Marinescu, pentru FANATIK.
Tulpina Stratus a câștigat rapid teren în mai multe țări din Asia de Sud-Est, unde autoritățile sanitare au raportat creșteri semnificative atât ale numărului de infectări, cât și ale spitalizărilor.
În Statele Unite, această variantă reprezintă deja peste 14% din totalul cazurilor confirmate. În Europa a fost identificată în mai multe state, ceea ce ridică semnale de atenționare privind răspândirea internațională.
În România, autoritățile sanitare nu au publicat date oficiale recente privind numărul exact de cazuri sau spitalizări legate de tulpina Stratus. Cu toate acestea, spitalele din țară raportează o presiune crescută asupra secțiilor de pediatrie, cu un număr semnificativ de cazuri zilnice la sugari și copii mici.
În continuare, medicul trage un semnal de alarmă cu privire suprasolicitarea spitalelor, chiar dacă majoritatea infecțiilor cu SARS-CoV-2 sunt ușoare și nu necesită internare. Marinescu, explică pentru FANATIK că pacienții vulnerabili: persoane în vârstă, cu boli cronice sau copii mici, pot avea nevoie de monitorizare atentă.
„Chiar dacă cele mai multe dintre infecții sunt forme ușoare, care nu necesită spitalizare, sunt și pacienții cu boli cronice, care au o anumită vârstă, sau poate copiii mici, care la un moment dat au nevoie de o monitorizare în spital.
Oricum, cazurile grave, și mai ales cele critice din terapie intensivă, sunt foarte rare, excepționale, momentan. Se întâmplă doar celor care au, într-adevăr, un sistem imunitar cu mari probleme. Acolo când vine infecția, sigur că poate să aibă efecte devastatoare. Cert este că există o presiune care a crescut destul de clar la nivelul spitalelor”, a ținut să menționeze directorul medical de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.
În România, în 2025, aproximativ 9 milioane de persoane se confruntă cu cel puțin o boală cronică, incluzând afecțiuni cardiovasculare, diabet, probleme respiratorii, oncologice, renale, hepatice, neurologice sau psihiatrice. Bolile netransmisibile reprezintă principala cauză de deces.
Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără hipertensiunea arterială, care afectează aproape jumătate dintre românii cu vârste între 30 și 79 de ani, diabetul zaharat, prezent la aproape 2 milioane de persoane, și obezitatea, care afectează peste 50% din populație. De asemenea, în 2024 erau în evidență peste 550.000 de pacienți cu afecțiuni oncologice.
Numărul pacienților cu COVID-19 care ajung zilnic la spitale a crescut semnificativ în ultimele săptămâni spune el. Evidențiind faptul că, dacă acum două luni erau înregistrate până la 10 prezentări pe zi, atât copii, cât și adulți, în prezent acestea depășesc 50 pe zi.
„Dacă înainte, să spunem, cu două luni, probabil că aveam până în 10 prezentări de COVID-19 într-o zi, și copii și adulți. Acum suntem undeva de ordinul peste 50 în fiecare zi. Poate chiar și mai mult. Sigur, nu sunt 300, cum aveam în pandemie, dar e o creștere mai mult decât clară. Și dintre ei, dacă un sfert trebuie să se interneze, ai o problemă din punct de vedere epidemiologic.
Asta pentru că, din păcate, nu contribuie toate spitalele așa cum ar fi logic. Așa cum s-a întâmplat și în pandemie, să fie tratați în toate spitalele. Se face o izolare la nivel de salon și atunci e mult mai simplu. Dacă ei vin toți doar la boli infecțioase, unde oricum sunt și alte cazuri, categoric e o problemă de izolare, dar și de a găsi locuri libere”, a mai punctat Adrian Marinescu, pentru FANATIK.
Deși adulții sănătoși trec, de regulă, prin forme ușoare ale tulpinii Stratus, copiii foarte mici rămân cei mai vulnerabili și necesită atenție sporită. La majoritatea pacienților, infecția se manifestă prin simptome asemănătoare unei răceli obișnuite: dureri în gât, tuse moderată și oboseală.
Totuși, în cazul sugarilor și al copiilor mici, boala poate evolua mai sever, provocând febră ridicată, dureri abdominale și diaree, ceea ce impune supraveghere medicală constantă și, în unele cazuri, internare.
Conform celor spunse de specialistul de la Balș, deși infecțiile cu COVID-19 la copii pot fi mai zgomotoase, în prezent nu există diferențe majore față de valurile anterioare. Acesta a precizează pentru FANATIK că simptomele observate, precum pierderea gustului sau mirosului, răgușeala sau durerea în gât, nu sunt neobișnuite și au fost frecvente și în timpul pandemiei.
„La copii, într-adevăr, poate fi o simptomatologie zgomotoasă, mai ales dacă e un copil mic. Dar nu poate nimeni să tragă linie și să spună, în momentul de față, că este ceva cu totul diferit. Poate că peste niște luni, de acum încolo, putem să vorbim de episodul de acum din vară, că a venit cu niște diferențe.
Faptul că, de exemplu, se pierde gustul, mirosul. Lucrurile se întâmplau la multe infecții virale și au fost destul de frecvente în timpul infecției cu SARS-CoV-2 din pandemie. Răgușeala și durerea în gât au fost simptome extrem de clare în toată perioada pandemiei. Asta se întâmplă la o infecție virală, inclusiv la gripă”, a mai menționat directorul medical al Institutului Național de la Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș.
Deși există discuții despre actualizarea vaccinului împotriva COVID-19, acesta nu este încă disponibil în România și, dacă va fi, se va administra doar persoanelor vulnerabile. Adrian Marinescu, director medical la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, susține că va fi cu precădere doar pentru a reduce riscul apariției complicațiilor severe la pacienții cu sistem imunitar slăbit, persoane în vârstă sau cu boli cronice.
„Vaccinul, în momentul de față, nu există în România. El, într-adevăr, este la nivel de update și poate că va fi disponibil și la noi. Dar, oricum, acel vaccin este pentru pacienții care au, practic, un sistem imunitar cu probleme. Vorbim fie de vârstă, de boli cronice.
Deci nu se va face pe scară largă. Se va face doar în ideea de a reduce riscul, ca la anumite persoane să apară complicații care să le pună la un moment viața în pericol”, a încheiat doctorul Marinescu, pentru FANATIK.