Românii sunt împărțiți între încredere și îngrijorare când vine vorba de siguranța națională. Cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Strategic Thinking Group, arată că 51,1% dintre conaționali consideră că țara este sigură din punct de vedere al securității naționale.
Procentul sugerează încredere și stabilitate, la prima vedere, dar ascunde, în același timp o societate fragmentată în felul în care își percepe propriile vulnerabilități. Datele cercetării, parte a proiectului „Noul Patriotism Economic” inițiat de revista NewMoney vor fi prezentate pe larg, pe 19 martie, la Palatul Parlamentului, într-un eveniment care promite să aducă la aceeași masă oficiali, experți și reprezentanți ai industriei de apărare.
Tema dezbaterii nu este una deloc relaxată: „Securitate în transformare”, un concept care reflectă perfect tensiunile și incertitudinile actuale din regiune. 17,9% dintre respondenți consideră că România este „foarte sigură”, iar alți 33,2% o văd „mai degrabă sigură”. Pe de altă parte, aproape jumătate dintre români, mai exact 46,5%, simt contrariul: 27% spun că țara este „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% o percep ca fiind „foarte nesigură”. Practic, diferența dintre optimism și anxietate este fragilă și ușor de răsturnat.
Profilul celor care au încredere în siguranța României este clar conturat: tineri, educați, provenind din mediul urban și, nu în ultimul rând, votanți ai partidelor tradiționale sau reformiste. 81% dintre votanții USR și 77% dintre cei ai PNL cred că România este sigură. În oglindă, percepția de insecuritate este dominantă în rândul votanților AUR (62%), al persoanelor în vârstă, al celor cu educație redusă și al locuitorilor din mediul rural.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, atrage atenția că că aceste diferențe nu sunt deloc întâmplătoare și pot deveni chiar periculoase. „Deși majoritatea românilor consideră că România este o țară sigură, percepția securității naționale este puternic diferențiată între segmente socio-demografice. Grupurile mai tinere, urbane și cu nivel ridicat de educație tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra securității statului, în timp ce segmentele mai vulnerabile social și locuitorii din mediul rural manifestă un nivel mai ridicat de anxietate”, declară Ștefureac.
Mai mult, directorul INSCOP avertizează că această ruptură de percepție poate alimenta curente periculoase. „Segmentele care percep un nivel mai ridicat de insecuritate pot deveni mai receptive la discursuri alarmiste, perspective populiste sau la narațiuni destabilizatoare”, completează Ștefureac.