Cât de vulnerabilă ar fi România, în cazul unui atac rusesc. General român: „Acolo e călcâiul lui Ahile”

Experții militari francezi au ajuns la concluzia că România ar fi vulnerabilă în fața Rusiei, în cazul unui atac pe direcția Porții Focșani, din nord-estul țării. Generalul (r) Dan Grecu și expertul în securitate Hari Bucur Marcu vin cu propria analiză și cu concluzii diferite în această privință, pentru a răspunde la întrebarea cât de vulnerabilă ar fi România.

Ce spun experții francezi

Militarii francezi dislocați pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor cu Rusia, au realizat operații topografice precise în România, pentru a afla care este călcâiul lui Ahile, în cazul unui atac venit dinspre Răsărit. Potrivit publicației franceze Le Figaro, care a dezvăluit această informație, așa-numita „Poartă Focșani”, care se află în nord-estul țării, în apropierea localității Focșani, ar fi zona cea mai vulnerabilă.

Că nu e de glumit cu Rusia și că NATO și România trebuie să fie pregătite pentru orice situații extreme spun numeroși experți. Cel mai recent, în weekend-ul abia încheiat, șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a avertizat, potrivit Welt am Sonntag, că Germania trebuie reînarmată până în 2029, anul în care, potrivit spuselor sale, Rusia ar fi în măsură să atace o țară NATO. Nu este însă singurul, ci poate doar cel mai recent avertisment.

Experții români văd altfel situația

În ce privește vulnerabilitățile României, există mai multe opinii, unele care diferă de concluzia experților francezi. Generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, decorat pe rând de americani, de NATO și de ONU, în Irak, Afganistan și Eritreea, și a expertul în securitate Hari Bucur Marcu, omul care a contribuit la intrarea României în NATO, analizează, pornind de la informația făcută publică în presa franceză, vulnerabilitățile țării noastre.

Digi24.ro

Donald Trump, gata să renunțe la încercarea de a obține un acord Rusia-Ucraina. Când va fi luată decizia

Generalul Dan Grecu este printre cei care consideră că Rusia nu va îndrăzni să atace vreodată un stat NATO. Cu toate acestea, spune el, România, dar și celelalte state de pe flancul estic ar trebui să fie pregătite pentru orice situație.

Generalul se ghidează după principiul „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război), expresia care a intrat în istorie grație lui Publius Flavius Vegetius Renatus.

Digisport.ro

Ion-Alexandru Țiriac n-a mai suportat și i-a transmis public un mesaj brutal: "Dispari o dată pentru totdeauna!"

„Nu era necesar ca forțele franceze să treacă la operații topografice aici, pentru că ai noștri au realizat de mult acest lucru. Dar nu e mai puțin adevărat faptul că zona poarta Focșanilor, acea zonă între Galați și Carpații de Curbură, reprezintă un element sensibil în vederea unei intervenții militare. Însă, în egală măsură, este și un element unde se poate organiza o apărare de lungă durată, ceea ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei”, spune generalul Grecu.

Cât de vulnerabilă ar fi România

El amintește și faptul că în cel de-Al Doilea Război Mondial, România ar fi putut opri contraofensiva sovietică exact la poarta Focșani. E adevărat, nu i-ar fi putut stopa definitiv pe sovietici, însă, așa cum au spus istoricii și analiștii vremii, ar fi fost suficient pentru a prelungi tot războiul cu încă aproximativ o jumătate de an.

„Analiștii și istoricii militari spuneau că dacă România ar fi continuat să se apere pe Carpați și pe aliniamentul Focșani – Nămoloasa, războiul ar mai fi durat cel puțin șase luni. Astea sunt lucruri care se știu. România ar putea rezista acolo suficient timp, în cazul unui atac, până când aliații ar veni să ne ofere suficient ajutor”, e concluzia generalului Grecu.

Totuși, este puțin probabil ca Rusia să atace aici, pe termen mediu și scurt. Iar dacă este vorba de un viitor apropiat, practic ar fi imposibil ca rușii, care nu au reușit să ocupe Ucraina, să ajungă rapid la granițele României.

„Rămân la părerea că nu și-ar permite cineva aventura de a ataca pe această direcție. Acesta a fost un plan al Uniunii Sovietice, înaintea începerii celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce au semnat pactul Ribbentrop – Molotov. Atunci, fiecare a încercat de fapt să-l păcălească pe celălalt, ceea ce s-a și întâmplat până la urmă. Ne amintim că rușii au atacat în Polonia, iar pe de altă parte nemții, sub regimul nazist, au pus în aplicare planul Barbarossa, prin care au atacat Uniunea Sovietică și prin Moldova, prin partea de nord a țării noastre”, completează generalul.

Problemele mari le avem pe mare

Ceva mai prost ar sta lucrurile în condițiile în care Rusia ar decide să atace pe mare. România nu are nave de luptă moderne și nici submarine, așa că aici ar exista o mai mare vulnerabilitate.

„Forțele Terestre Române, Forțele Aeriene Române, apărarea antiaeriană au ajuns la acest moment la un nivel în care pot să facă față unei agresiuni, fie ea și prin surprindere dar, bineînțeles, vor avea nevoie ulterior de ajutorul forțelor aliate. Pe mare, lucrurile stau puțin diferit. Acolo suntem vulnerabili din cauză că nu avem o forță militară credibilă, iar acest lucru este evident. De ce spun asta? Dacă forța terestră are o anumită credibilitate, din punct de vedere al marinei militare suntem ca și inexistenți. Altfel spus, nu avem mijloace eficiente cu care să intervenim. Aici poate să fie o problemă. În ceea ce privește acțiunile pe mare și, subliniez, pe mare noi nu avem capacități deosebite de a ne opune unei eventuale agresiuni. Acolo e călcâiul lui Ahile. Dar, în schimb, apărarea litoralului de pe sol este, într-o bună măsură, asigurată”, explică generalul Grecu.

Pentru a fi în deplină siguranță, România ar trebui să investească în forțele sale navale. Și nu numai. Deocamdată, însă, Forțele Navale Române au rămas Cenușăreasa Armatei Române, din cauză că s-a investit foarte puțin spre deloc în acest domeniu.

Ce ne lipsește

„Pe mare avem nevoie de două categorii de mijloace. Mijloacele de pe mare, nave, care înseamnă corvete, vedete, fregate, tot felul de astfel de mijloace care sunt pe mare. Sigur, am avea nevoie și de submarine, dar asta e altă problemă. Dar în special avem nevoie de o apărare la sol, reprezentată de rachete sol-navă, sol mare-sol-navă, care ar putea, în mod normal, opri un ipotetic atac”, mai spune el.

Ideea de bază este, concluzionează generalul Dan Grecu, că România nu se află într-un pericol iminent, însă trebuie să se pregătească pentru orice eventuală farsă a istoriei.

„Personal nu sunt stresat, sincer să fiu, însă cert e că se face simțită nevoia existenței unei capabilități de descurajare, ceea ce înseamnă o capabilitate pentru o apărare robustă. Așa că trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu, pentru că doar așa ținem pericolele la distanță”, concluzionează generalul Dan Grecu.

„Astea sunt povești de istorie militară”

Și mai rezervat față de informațiile publicate de presa franceză este cunoscutul expert în evaluarea riscurilor și a amenințărilor de securitate, Hari Bucur Marcu. În opinia sa, Rusia nu va ataca niciodată România și nu va forța linia Focșani.

„Astea sunt povești de istorie militară de acum 100 de ani, despre poarta Nămoloasa – Galați – Focșani. Deci, pe vremea războiului mondial și înainte de asta, se făceau calcule de acest fel, pe diferite forme de relief, care este capacitatea de afluire a unor trupe prin acele zone și cum ar putea fi ele oprite sau încetinite. Acum 100 de ani se discuta tot asta – câte divizii trebuie să forțeze poarta Focșanilor, câte divizii îmi trebuie să o apăr. Toate acestea erau valabile pe vremea când nu aveam sateliți, nu aveam hărțile pe care le avem acum și așa mai departe”, susține expertul.

În opinia sa, informațiile publicate de Le Figaro nu au nicio relevanță. Hari Bucur Marcu amintește și că în 1944 rușii au putut să intre în România după ce Armata Română s-a predat.

„Ca să ajungă acolo (n.r. – la poarta Focșani), rușilor le-au trebuit trei ani de zile. Atunci, Armata Română s-a predat, dar ar fi putut rezista un timp. De fapt, singura dată când am fost atacați în acea zonă și am purtat lupte a fost în Primul Război Mondial. Atunci, cam în aceeași zonă, am oprit ofensiva germană, după ce ei ocupaseră deja Bucureștiul, iar Guvernul României se mutase la Iași. Și, în condițiile astea, la Focșani, dar mai ales la Mărășești, Mărăști și Oituz, trupele române s-au apărat bine și au reușit să oprească ofensiva germană. Dar acum, mă rog, încă o dată, războaiele viitorului nu se poartă cu tăvălugul uman și cu apărarea pe forme de relief”, susține Hari Bucur Marcu.

Rusia nu are nici forța și nici intenția să cucerească Europa sau să atace un stat NATO. Nu are nicio intenție pentru că strategii de la Moscova realizează că nu ar avea nicio șansă într-un război cu NATO.

„Ei nu cred că ar putea ajunge să ocupe nici măcar Republica Moldova. Deocamdată, rușii nu au putut să ocupe provinciile, oblasturile din estul Ucrainei, așa că nu vor ajunge să atace România. Deci, nu ajunge nimeni, niciun inamic, să cucerească Bucureștiul, iar noi să apărăm țara pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați. Nu mai există așa ceva”, mai spune expertul.

Suntem mai vulnerabili în războiul informațional decât în fața tancurilor

În cazul în care Rusia ar trece la un război cu NATO, ceea ce este improbabil spre imposibil, dată fiind superioritatea aliaților, cel mai probabil o astfel de conflagrație ar arăta complet diferit de toate celelalte. Războiul informațional ar fi, poate, cel mai important, iar acolo România a dovedit deja că nu este suficient de bine pregătită.

„Nu ar mai fi războiul de început de secol XX, ca să fiu indulgent, din Ucraina. Nu. De fapt, niciun război nu prea seamănă cu altul, chiar dacă se înfruntă aceiași inamici. Dar, mă rog, încă o dată, războaiele viitorului nu se poartă cu tăvălugul uman și cu apărarea pe forme de relief. Avem cinci medii de ducere a acțiunilor de luptă. Vorbesc de spațiul cosmic, și cibernetic, și de cele vechi, spațiul terestru, martimim și aerian. Dar primele două ar fi cu adevărat importante. Iar dacă ar exista, prin absurd, să zicem, un atac rusesc asupra Parisului sau Berlinului, nu ar merge cu tancurile sau cu alte prostii, ci ar ataca cu rachete balistice, cu drone, ar ataca poate din spațiu. Și mai e războiul informațional, acolo este, de fapt, vulnerabilitatea României, pentru că dacă ar fi să fim atacați, nu am fi atacați cu tancuri și blindate”, arată Hari Bucur Marcu.