Cât de vulnerabilă este România la șantajul energetic jucat de Rusia. „Trebuie să ne potolim cu programele prin care să creștem consumul intern”

Experții în domeniul energiei susțin că Rusia, care a anunțat stoparea livrărilor de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, joacă strategic căutând să divizeze Uniunea Europeană dar și să crească prețurile la energie.

Cât de vulnerabilă este România la șantajul Rusiei

În contextul războiului din Ucraina coaliția PNL-PSD a anunțat în urmă cu două săptămâni depunerea la Parlament a unei noi legi offshore care să facă viabilă exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră. Joi, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, nu știa dacă legea a fost încă depusă la Senat, iar Florin Cîțu, președintele Senatului, a dat asigurări că, deși nu a intrat în dezbaterea comisiilor, se află în procedură de urgență. „Procedura de urgenţă are nişte termene şi depinde de comisii dacă acele termene vor fi avansate, foarte bine, noi suntem pregătiţi, cu siguranţă că va trece cât mai repede”, a spus Florin Cîțu.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră pare să fie singura măsură pe care actualii guvernați o au în vedere în actualul context al crizei de securitate se datorează și faptului că țara noastră depinde într-o mică măsură de importurile de gaze rusești. Potrivit datelor ANRE, anul trecut România și-a asigurat din import doar 26% din necesarul pentru consumul intern. În fapt, România este al doilea producător de gaze din UE, iar în perioada caldă, din aprilie până în octombrie, consumul intern este asigurat de producția internă. Mai mult, țara noastră nici nu importă gaze direct de la Gazprom, contractele cu compania rusă fiind încheiate prin intermediul unor firme intermediare, deci țara noastră nu trebuie să se îngrijoreze cu plata în ruble.

Miercuri seară, premierul Nicolae Ciucă spunea că „România este o țară norocoasă”, și că nu este afectată de decizia Rusiei de a nu mai furniza gaze naturale Poloniei și Bulgariei, mai ales că acum producem mai mult decât consumăm. Acesta a subliniat însă că țara noastră are nevoie de o resursă energetică importantă, atât pentru consumul populației cât și pentru cel industrial, și a susținut că odată cu trecerea legii offshore România va beneficia de un surplus important la producția internă.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase de către compania Black Sea Oil&Gas la jumătatea acestui an şi atunci vom avea 1 miliard de metri cubi în plus pe an asiguraţi prin această investiţie care ar compensa. Este vorba de 10%. Noi avem nevoie de 20% gaze din import”, a precizat premierul Ciucă.

Experții în energie susțin încă că România trebuie să facă și alți pași importanți în această perioadă, pe lângă toate măsurile de creștere a producției interne. „România ar trebui să-și vadă de treabă cu două lucruri. Unu, să încerce să facă tot ce se poate pentru a crește producția internă. Și sunt lucruri cu acea lege offshore care ar genera o creștere de producție internă imediată, vedeți exploatările americanilor de la Black Sea Oil&Gas care pot începe imediat.

Al doilea lucru, ar trebui să adoptăm imediat legislație pentru ca să umplem toate capacitățile de stocare pe teritoriul României. Să nu ne trezim că avem capacități de stocare care nu sunt pline, pentru că se poate următorul lucru: noi acum avem o producția mai mare decât consumul și putem stoca acest surplus sau să-l vindem la export. Dacă facem acest lucru s-ar putea să intrăm și noi într-un deficit”, a declarat pentru FANATIK fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu.

România trebuie să nu crească consumul intern

În opinia fostului ministru al energiei, Răzvan Nicolescu, un alt lucru important pe care trebuie să-l facă țara noastră este să nu crească consumul intern în rândul populației, ceea ce ar însemna abandonarea unor programe de tipul Anghel Saligny prin care se urmărește racordarea la încălzirea pe gaze a unor noi localități.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

„Deci noi trebuie să ne organizăm cu stocurile, trebuie să ne organizăm cu producția și trebuie să ne potolim un pic cu această tentație de a conecta noi localități, vedeți celebrele programe Anghel Saligny, de conectare a unor noi localități așa ca să ne aflăm în treabă să le mai dea nu știu ce bani unor primari. Decât să aruncăm cu banii astfel ar trebui să investim în niște proiecte pilot prin care să-i ajutăm pe oameni să treacă la încălzire pe electric, sau să le dăm vouchere ca să-și modernizeze centralele electrice. Centralele produse acum au un randament mult mai bun față de cele produse acum cinci, șase ani. Deci e o strategie de reducere a consumului.

De astfel de lucruri avem nevoie acum, chestiuni inteligente, nu să ne ducem să ne agravăm și mai mult dependența asta față de gazul importat. Creșterea consumului la populație este cel mai periculos lucru. Să ne apucăm acum să interconectăm populația, să punem oamenii să-și cumpere centrale, aragaze și cuptoare pe gaz ca apoi să fie la mâna lui Putin nu mi se pare cel mai inteligent lucru”, a mai precizat Răzvan Dumitrescu.

Experții în energie atrag atenția că acum România plătește un preț ridicat pentru tergiversarea proiectelor de exploatare a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră și notează că autoritățile au aprobat proiecte de racordare a peste 2.000 de localități la rețeaua de gaze ceea ce va crește semnificativ consumul intern.

„Acum plătim roadele acestor întârzieri și vom plăti încă mulți ani de acum înainte, trebuie să fim foarte clari pentru că nu cred că vom putea discuta de gaze naturale din Marea Neagră, în cantități importante, până în anul 2029. Asta înseamnă că noi, în următorii șapte ani de zile, va trebui să facem rost de gaze, și tot mai multe pe măsură ce vor trece anii, pentru că tocmai ieri s-a aprobat să mai acordăm alte două mii de localități la gaze naturale.

Avem proiecte aprobate ca peste 4.000 MW de turbine instalate să treacă de pe cărbune pe gaze, și dacă aceste lucruri se vor materializa vor însemna circa patru miliarde de metri cubi care se vor consuma în plus. Adică noi avem niște proiecte de extindere a consumului de gaze dar nu prea avem gazele naturale în spate. Până în momentul în care vom asigura aceste cantități mai e însă mult timp. Lucrurile sunt departe de a fi atât de frumoase cum se prezintă ele.

De exemplu avem o problemă reală în ceea ce privește eficiența și reducerea pierderilor. România are pierderi mult mult peste nivelul mediu european. Foarte mare parte din energia pe care ne chinuim să o producem o aruncăm efectiv pe fereastră – într-un studiu pe care l-am făcut pe balanța de energie primară, noi cam 60% aruncăm și abia 40% folosim. Suntem niște risipitori imenși. Aceasta ar fi trebuit să fie linia întâi a oricărui guvern din ultimii ani”, a declarat pentru FANATIK expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă.

În opinia acestuia, pe termen scurt, și în principal în ceea ce privește situația din iarna viitoare, România nu are cum să scape de necesitatea unor importuri de energie, însă, subliniază el, problema principală stă în lipsa de acțiune a autorităților în această privință.

„Din păcate acum, situația Bulgariei ne taie niște aripi pentru că acolo existau niște conducte prin care se puteau aduce niște gaze în țara noastră, iar acum se pare că aceste sisteme vor fi folosite în special pentru piața lor internă. Cred însă că există posibilitatea, fără a spera că iarna viitoare vom scăpa de importurile de gaze, ca în perioada următoare să scăpăm de această dependență, însă asta dacă vom și face ceva.

Momentan însă nu văd să se întâmple ceva concret, avem încă un mesaj din ăsta de lapte și miere, dormiți în pace oameni buni, dușmanii sunt departe de granițele țării, mă rog, dușmanii în sensul de lipsa gazelor naturale. Oricum, până în octombrie probabilitatea ca România să fie afectată de lipsa gazelor este zero, însă la iarnă lucrurile sunt altfel”, a mai declarat Dumitru Chisăliță pentru FANATIK.

De ce au fost vizate Polonia și Bulgaria de jocul Rusiei

Dumitru Chisăliță susține că acțiunea Rusiei de acum două zile, când a anunțat încetarea livrărilor de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, care la rândul lor anunțaseră că nu vor plăti importurile de energie în ruble, reprezintă mai mult un glonț în aer în termeni reali, fiind mai mult o acțiune mediatică care să susțină artificial o creștere a prețurilor la energie.

„Rusia joacă un șah pe zona energetică cu scopul repoziționării prețurilor în raport cu Europa. Dat fiind faptul că încheiat contracte pe termen lung cu majoritatea țărilor europene, practic în contextul creat în ultimii doi ani de zile a constatat că are niște formule a căror prețuri de achiziție a gazelor naturale este mult sub nivelul real din acest moment. Vedem că în ultimele două luni Moscova a avut cel puțin nouă poziții mediatice ce a determinat creșterea prețurilor la gaze naturale. Chiar dacă aceste creșteri au fost urmate de niște corecții, prețul a rămas mai sus decât vechiul nivel și cred că vom vedea în continuare acest joc de șah din partea Rusiei pentru repoziționarea prețurilor.

Dacă ne uităm anul trecut prețul mediu de vânzare a gazelor din Rusia la nivel de an a fost la 22 de euro MW, asta în condițiile în care prețul mediu de vânzare a gazelor din Europa la nivelul clientului casnic a fost de aproape 100 de euro MW. Asta înseamnă că cineva, și nu Rusia, a câștigat foarte mult între aceste două niveluri de prețuri și treaba asta se întâmplă de prin 2016 încoace.

La fel, Rusia a ales Polonia și Bulgaria acum tot sub aspect mediatic. Varșovia a spus de acum șapte ani că va renunța la gazele rusești, deci Moscova a tras cumva un glonț în aer, iar în ceea ce privește Bulgaria, vedem că oficialii de la Sofia sunt în Azerbaidjan, deci cred că au alte contracte pregătite. Rusia a atacat țările care erau cele mai neinfluențabile de decizia sa”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Experții în energie susțin că Rusia joacă în mare măsură și un joc la cacealma, în condițiile în care peste 40% din veniturile sale bugetare vin de pe urma exporturilor de hidrocarburi, iar principala piață este cea europeană. Aceștia subliniază că ideea cum că Rusia s-ar putea reorienta către Asia cu exporturile de energie este un mit, cel puțin pe termen scurt – Rusia nu are flota, nu are sistemul de conducte pentru a transporta gazele naturale către o altă piață. Mai mult, în condițiile în care sancțiunile economice asupra importurilor de petrol rusesc nici măcar nu au intrat în vigoare, Rusia se confruntă cu probleme reale în a găsi cumpărători pentru petrolul extras și, în plus, înregistrează deja o scădere cu 17% a producției interne.

Mai mult, strategia de a penaliza Bulgaria, țară care depinde de importurile rusești în proporție de 85% pare să fi avut efectele contrare urmărite de Moscova, premierul bulgar exprimându-se acum deschis pentru ajutarea Ucrainei cu tehnică militară.

„Polonezii se decuplau oricum de la gazele rusești, iar ei știau asta, și ca să nu le dea satisfacția unui afront pe care unii baltici l-au adus decuplându-se singuri, i-au decuplat ei înainte. În septembrie Polonia va inaugura o nouă conductă cu norvegienii iar până atunci nu există consum la gaze. La bulgari în schimb se face un joc, și nu i-au ales întâmplător pe ei. I-au ales pe unii care depind rău de ei, și trebuiau să aleagă între bulgari, austrieci sau unguri, căci ei depind cel mai mult de importurile din Rusia. I-au ales pe bulgari, ce depind în proporție de 85%, și pentru faptul că la Sofia este o dispută politică cu privire la sprijinirea Ucrainei. Au făcut un joc și se pare că există o reacție critică față de Rusia.

Însă prin acest joc ei testează acum reacțiile și încearcă să divizeze UE. Ca și jucători în energie, ceea ce face Rusia este absolut condamnabil. Transmit că sunt niște parteneri pe care nu te poți baza. Niște parteneri care schimbă contractele în timpul derulării lor. Lucrurile acestea trebuie să aibă repercusiuni pe termen mediu și lung. E clar că aruncă niște petarde pe piață acum în încercarea de a crea un fel de panică pe piața de energie pentru a împinge în sus prețurile”, a mai precizat pentru FANATIK fostul ministru al energiei Răzvan Dumitrescu.

Joi, prețurile la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam au scăzut cu peste 6% pe fondul informațiilor că mai multe firme din Italia și Germania în special și-au deschis conturi la banca Gazprombank JSC cu scopul de a continua contractele în schema dorită de Moscova. Deși ieri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a caracterizat ca „șantaj” decizia Rusiei de a stopa livrările către Polonia și Bulgaria, promițând un răspuns coordonat la nivelul UE, nu este clar dacă modul de plată în ruble prin intermediul Gazprombank contravine sancțiunilor impuse Moscovei. Până acum Ungaria este singura țară care a declarat oficial că va plăti importurile de gaze rusești în ruble.