Cât mai contează studiile superioare la angajare, în 2024. Expert: „Mulți părăsesc băncile școlii, au o diplomă și nu știu să facă nimic”

În timpul unei crize pe piața muncii, o întrebare se naște tot mai des atât în rândurile angajatorilor, cât și în rândurile viitorilor angajați: mai contează sau nu studiile superioare? Mai merită să urmezi o facultate dacă nu vrei să excelezi într-un anume domeniu? Experții în Resurse Umane răspund concret.

Cât mai contează studiile la angajare în 2024

Potrivit art.7 alin. (2) din HG nr. 905/2017, fiecare angajat trebuie să aibă un dosar personal care să cuprindă câteva documente obligatorii, printre care actele necesare angajării, contractul de muncă, actele adiționale, actele de studii și orice alt document ce atestă legalitatea și corectitudinea completării în registru. Așadar, potrivit legii, fiecare persoană care dorește să se angajeze ar trebui să îi prezinte angajatorului un document care să ateste faptul că este calificat în domeniul pentru care aplică sau că măcar are studiile minime finalizate.

Sunt ocupații care nu necesită studii în domeniu, cum ar fi cel de Funcționar Informații Clienți, cu codul COR 422502, unde nu e nevoie nici măcar Bacalaureatul. Desigur, există și ocupații care necesită obligatoriu studii superioare, cum ar fi cele de specialiști, coordonatori sau management. Și în domeniul medicinei, finanțelor/contabilității, juridicului, ingineriei, resurselor umane, educației, arhitecturii și pentru posturile de tehnicieni sunt necesare diplome de studii care să ateste competențele profesionale cerute de post. Ele pot fi, însă, și echivalate cu alte studii sau competențe.

Un caz care aprofundează faptul că supracalificările nu mai sunt atât de alese în ziua de astăzi este cel al lui Răzvan, un tânăr de 25 de ani care, deși a urmat studiile Academiei de Studii Economice, atât programul de licență, cu specializarea Management, cât și cel de masterat, cu specializarea Contabilitate Internațională, nu își găsește loc de muncă de mai bine de șase luni.

Digi24.ro

Cine este Bogdan Peșchir, programatorul care a făcut donații de peste un milion de euro în campania lui Călin Georgescu

„Am studiile necesare, am și experiență de aproximativ cinci ani pe postul de Controlor de gestiune și totuși nu mă angajează nimeni. Am ajuns să accept salarii mai mici, doar ca să fiu angajat. Am rate la un apartament pe care cu greu am reușit să îl cumpăr atunci când aveam loc de muncă, însă nu îmi permit să le plătesc din cauză că nu mă angajează nimeni. Am și permis de conducere, deci un avantaj față de alți candidați, și totuși nu prezint interes. Încerc să mă descurc cu veniturile provenite din lucratul în regim zilier, dar nu este suficient pentru nevoile mele”, a afirmat tânărul pentru FANATIK.

De ce sunt aleși oameni necalificați în detrimentul celor cu facultate

Specialiștii spun că pare să devină un trend faptul că studiile superioare nu mai sunt luate în seamă atât de mult în zilele noastre, fiind detronate de ceea ce ar putea, practic, angajatul să facă.

„Sunt anumite meserii pentru care poate chestiile practice pe care ști să le faci contează și asta încurajează angajatorii și te pot angaja fără să ai o școală superioară. Poți să ai o școală profesională, învățământul dual, care să te fi format într-o meserie, deci există mai multe variante. Dar pentru anumite poziții, angajatorii se uită și la acest aspect. Adică diploma de studii superioare, de preferat în domeniu, dar nu neapărat, cel puțin pentru anumite poziții, se cere. Ai studiat Filozofia, dar vrei să te angajezi în Marketing. Ok, care sunt competențele transferabile de la Filozofie, din toate joburile pe care le-ai avut sau toate proiectele, către Marketing? Lucrurile astea se întâmplă la nivel internațional de mult timp, la noi abia acum au început să prindă contur”, a explicat Corina Neagu, consultant Resurse Umane, mentor și coach, pentru FANATIK.

Și deși studiile superioare sunt, teoretic, la căutare în rândul angajatorilor, care se presupune că își doresc cel mai bun și eficient personal, practic poate fi aleasă și o persoană necalificată, mai ales acolo unde se resimte acut lipsa de personal. Astfel, mulți angajatori preferă angajați fără calificări, poate chiar și fără experiență, în speranța că îi vor forma în interiorul companiei.

Digisport.ro

Englezii anunță: ”Răsturnare de situație umilitoare pentru Vladimir Putin”

„Statistic vorbind, peste 50% dintre studenții care absolvă o facultate nu practică meseria pentru care s-au pregătit. Dacă te duci la facultate doar pentru o hârtie, în mod evident nu te ajută la absolut nimic. Facultatea fără practică este egală cu 0. Dacă nu faci și practică în domeniul respectiv și nu înveți făcând, nu te ajută în mod deosebit, pentru că niciun angajator nu o să te angajeze doar pentru studii. Angajatorul vrea ca tu să știi să faci lucruri. Angajatorii își doresc din ce în ce mai mult competențe, abilități, chestii practice, și potențial, și atitudine, și mai puțini au început să țină la partea de diplome și învățământ formal, bineînțeles, pentru anumite meserii. Avem și un cod al ocupațiilor din România care la anumite profesii trec studii superioare, ori angajatorii nu au mai ținut cont de acest cod pentru că nu a mai fost actualizat. Deci nu mai prezintă relevanță pentru angajator, pe el îl interesează să lucreze cu materialul angajatului”, a mai explicat Corina Neagu.

Astfel, experții în recrutare susțin că trendul cererii diplomelor doar în cazul anumitor specialiști este în creștere.

„În momentul în care au identificat că sunt foarte mulți oameni care părăsesc băncile școlii, au o diplomă și nu știu să facă nimic, atunci s-a produs schimbarea. Ba mai mult, vor să se angajeze în domenii în care nu au studiat. Și atunci, pentru ce să le mai cer diploma? Pe mine mă interesează care este potențialul omului, ce pot să scot mai bun din el ca să-mi servească și să-și îndeplinească obiectivele și ce știe concret să facă”, a continuat expertul HR.

Potrivit datelor din „The Future of Jobs Report 2023”, realizat de World Economic Forum, mai puțin de 30% dintre companiile din România mai pun accent pe diplomele de studii superioare, cum ar fi licență sau master. La polul opus, țărilor precum Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Austria și Republica Coreea le pasă chiar mult de diplomele de studii la angajare.

Care vor fi cele mai căutate domenii în viitor

În SUA, de pildă, după cum arată un sondaj realizat de Intelligent.com, mai mult de jumătate dintre companii (55%) au eliminat deja necesitatea diplomelor din anunțurile de recrutare, și asta pentru că accentul se pune mai mult de acestea pe talent și competențe personale. Acest trend a resimțit o creștere odată cu pandemia Covid-19, atunci când companiile au început să acorde mai multă atenție asupra a ceea ce poate un angajat să facă uman, fizic și intelectual vorbind, și nu asupra studiilor finalizate. Potrivit unor cercetări recent ale Școlii de Afaceri de la Harvard, numărul locurilor de muncă ce solicitau diplomele înainte de pandemie, dar acum nu le mai fac, a crescut de patru ori.

În 2024, dar și în viitor, vor fi la mai mare căutare ocupații în automatizare, tehnologia informației, inginerie și medicină, locuri de muncă ce necesită constant noi angajați. De asemenea, a crescut semnificativ necesitatea personalului și în domenii precum energia verde și sustenabilitate, analiza bazelor de date, psihologie și marketing. În aceste domenii este necesară diploma de studii, reprezentând posturi de specialiști. La polul opus, în retail, call center, construcții, financiar – bancar, marketing și chiar și în IT nu va mai fi nevoie de diplomă, chiar dacă ea constituie un avantaj.

Potrivit studiului Deloitte „Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, până în anul 2027 vor fi la mare căutare joburi precum: Specialist AI și Machine Learning, specialist în sustenabilitate, analist de informații de afaceri, Analiști în domeniul securității informațiilor, Ingineri din sectorul Fintech, Analiști de date și oameni de știință, Inginer Robotică, Ingineri în electrotehnică și Operatori de utilaje agricole.

Cum arată sistemul de învățământ, dar și piața muncii, din alte state

Conform unui studiu realizat de CEO World, cel mai bun sistem de învăţământ din Europa, precum şi din întreaga lume, este cel din Marea Britanie. Aici, învăţământul este obligatoriu pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani și este gratuit. Statul se ocupă să le asigure prânzul, dar și uniforme care sunt obligatorii. Sistemul educațional din Marea Britanie este diferit de cel din România prin structura materiilor, metodele de predare și evaluarea cunoștințelor.

În Danemarca, de pildă, situația este cu mult mai diferită. Aici atmosfera de învățare este foarte relaxată, punându-se accent mai mult pe motivarea elevilor şi pe susţinerea pasiunilor şi preferinţelor acestora, în detrimentul forțării reținerii unor cunoștințe de multe ori inutile.

Alte exemple sunt Israelul, țară non-europeană, care, în 2015, s-a clasat pe locul trei în rândul membrilor OCDE pentru categoria cetățenilor între 25-64 de ani care au finalizat studii superioare, cu un procent de 49% față de media de 35%, dar și Coreea de Sud, unde anul trecut au existat peste 100.000 de studenți care beneficiau de bursă de merit.

Ca o paralelă, dacă în România, un student proaspăt ieșit de pe băncile facultății nu are nicio șansă să se angajeze, căci nu are experiență, dar nici nu-l angajează nimeni pentru că nu are studii sau alte calificări, alte țări le asigură tinerilor fie locuri de muncă imediat după absolvirea facultății, fie diverse programe ce pot fi echivalate cu experiența într-un anumit domeniu.

Un studiu realizat în 2021 arată că rata de angajare a proaspăt absolvenților a fost de 76,7%, adică puțin mai mare decât în 2019. În 2024, cifrele arată tragic. Potrivit EUROSTAT, rata de angajare a absolvenţilor români este a treia cea mai mică din UE, respectiv de 74,8% pe segmentul de vârstă 20-34 de ani.

La nivelul Uniunii Europene, în 2023, rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul proaspăt absolvenţilor a fost de 83,5 %. Anul acesta, însă, cele mai mari rate de ocupare în rândul absolvenţilor au fost în Malta (95,8 %), Olanda (93,2%) şi Germania (91,5%). La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare au fost în Italia (67,5 %), Grecia (72,3 %) şi România (74,8 %).