Aeroportul Otopeni figurează constant în topurile celor mai proaste aeroporturi din lume. Un studiu realizat anul trecut de către Eurochange, care a evaluat 40 de aeroporturi din Europa în ceea ce privește facilitățile oferite călătorilor, timpii de așteptare sau costuri, a clasat Aeroportul Otopeni pe ultimul loc. Eticheta primită a fost de „cel mai plictisitor aeroport din Europa”. Cu câțiva ani înainte, AirHelp plasa Otopeniul pe locul 116 din lume, din 141 de aeroporturi analizate.
Ca în fiecare an, în special odată cu sezonul vacanțelor, apar și mesajele pe rețelele de socializare referitoare la calitatea serviciilor de pe Aeroportul Otopeni. Așa s-a întâmplat și miercuri când Elena Calistru, o voce cunoscută în societatea civilă, s-a plâns pe Facebook de starea în care arată toaletele din aeroport. Au urmat câteva zeci de comentarii, toate critice la adresa serviciilor din principalul aeroport al României.
„Într-o lume în care primele impresii contează enorm, Aeroportul Otopeni ne face de cacao cu fiecare ocazie…Tot aud povești de la prieteni străini care se plâng de facilitățile din aeroportul nostru principal”, „E cel mai dezgustător aeroport prin care am zburat vreodată” sau „În gara din Buzău arată mai bine…” sunt doar câteva dintre comentariile la postările Elenei Calistru.
„Am făcut nenumărate sesizări, plângeri, reclamații privind situația catastrofală din Otopeni, pe toate planurile. Respectul față de cetățeni, călători, turiști, investitorii veniți în România, oameni – oricum le-am spune – lipsește cu desăvârșire. Și nimeni nu plătește, de ani de zile”, a comentat și fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, acum unul dintre apropiații președintelui Dan.
La începutul anului trecut, FANATIK a scris, citând un raport al Curții de Conturi, despre modul în care firma care asigura serviciile de curățenie în aeroport a obținut o prelungire a contractului cu Compania Națională Aeroporturi București, companie națională cu capital de stat, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Firma avea să se dovedească una cu multe contracte publice dar și cu relații politice, relații ce ar fi mers până la liderul PSD, Paul Stănescu.
Potrivit datelor din platforma SEAP, contractul dintre CNAB și firma care se ocupa de curățenie Clean Prest Activ SRL a suferit ultima modificare chiar în decembrie 2024, atunci când valoarea contractului a fost majorată cu aproape jumătate de milion de lei, până la suma de 16 milioane lei. Acest contract a fost semnat în anul 2020, pe o perioadă de patru ani.
Astăzi, serviciile de curățenie din Aeroportul Otopeni sunt în grija unei alte firme. Mai exact, este vorba de firma Rer Ecologic Service București Rebu SA. Această firmă este deținută de către compania germană RRR GmbH Remmert Recycling (50%) și Primăria Capitalei (50%).
Valoarea contractului pentru serviciile de curățenie în aeroport se ridică la 73,3 milioane, și are o durată de patru ani. Ultima modificare a acestui contract a fost chiar în luna mai a acestui an.
Pe lângă contractul cu CNAB, Rer Ecologic Service București Rebu SA are contracte și cu alte instituții publice, precum Universitatea de Medicină Carol Davila, MApN dar și Administrația Prezidențială.
Compania are un acord cadru cu Administrația Prezidențială pentru servicii de salubritate, contract în valoare de puțin peste 160.000 euro, un alt contract cadru pentru colectarea și depozitarea deșeurilor menajere, contract în valoare de 195.000 euro, un alt contract pentru servicii de deszăpezire în valoare de 40.000 euro și un ultim contract pentru îngrijirea a trei loturi de spații verzi din Cotroceni, contract de 120.000 euro.
Într-un răspuns pentru FANATIK, compania Rebu SA spune că se ocupă doar de colectarea deșeurilor de la Aeroportul Otopeni, nu și de serviciile de curățenie în incinta aeroportului.
„Compania RER Ecologic Service București Rebu S.A. NU prestează servicii de curățenie în incinta Aeroportului Otopeni.
Singurele servicii pe care le prestăm pentru Compania Naționala Aeroporturi București (CNAB), în baza contractului de atribuire din 26.05.2023 -LOT 2, sunt reprezentate exclusiv de colectarea și transportul deșeurilor menajere, reciclabile și periculoase/nepericuloase generate la punctul de lucru AIHCB Lot 2. Aceste servicii se prestează doar în zonele exterioare punctelor de colectare. Transportul deșeurilor si igienizarea spatiilor sanitare, din interiorul terminalelor către punctele operate de REBU, sunt realizate de către o alta societate ce nu este afiliată a grupului RER”, a transmis compania, care a precizat că și cu Administrația Prezidențială, singurele servicii prestate sunt cele de întreținere a spațiilor verzi și colectarea deșeurilor.
„Singurele servicii prestate de REBU pentru Administrația Prezidențială a României sunt cele de salubrizare, respectiv: colectarea și transportul deșeurilor menajere și reciclabile, activități de deszăpezire, de amenajare și întreținere a spațiilor verzi”.
În aceeași lună mai, presa a scris despre faptul că acționarii CNAB au aprobat majorarea de cinci ori a indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație. Acestea ar fi urmat să ajungă la suma de 70.000 lei pe lună, însă ministrul Transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, a declarat că nu va aproba bugetul companiei cu o astfel de modificare.
De altfel, CNAB este una dintre cele mai profitabile companii de stat. Mai exact, pe datele AMEPIP de anul trecut, Compania Aeroporturi București este a cincea companie de stat în raport la profitul obținut.
Această societate a raportat un profit net de 608 milioane lei, imediat după CEC Bank, cu un profit cu 60 de milioane de lei mai mult. Performanța economică este cu atât mai impresionantă cu cât CNAB a avut o cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei (locul 16 în clasamentul companiilor de stat după cifra de afaceri).
FANATIK a scris recent că Aeroportul Otopeni va intra într-un proces de modernizare, cu investiții importante, în condițiile în care infrastructura actuală nu face față volumului de pasageri. Noul terminal ar trebui să fie gata abia în anul 2040, și doar proiectarea acestuia a costat 40 de milioane de euro.
Planul de achiziții pe anul 2025 al CNAB arată ce cheltuieli de funcționare are compania de stat. Spre exemplu, pentru sisteme de detectare a explozibililor lichizi CNAB a plătit 2,5 milioane de euro. La fel, pentru două ambulanțe, compania de stat a plătit 285.000 euro.
Alte achiziții ridică semne de întrebare. Spre exemplu, CNAB a plătit 1,21 milioane lei pentru achiziția de stâlpi de ghidare din inox cu bandă retractabilă.
De asemenea, compania a plătit 1,34 milioane lei, sau 269.000 euro, pentru dotările din sălile de așteptare ale terminalelor (mai exact a fost vorba de 450 de banchete pentru sălile de așteptare). Firma câștigătoare a fost Ovo Design Furniture Group din Chitila, aceeași firmă care a livrat la finalul anului trecut către AEP o masă de lemn de 32.000 de euro și zeci de scaune de 500 de euro bucata.