Cât pământ au străinii în România! De ce autorităţile nu cunosc răspunsul

De-a lungul timpului, România a avut momente când s-a tranformat într-un adevărat El Dorado agricol. FANATIK a scris totul despre această situație AICI și a prezentat date concrete. O statistică oficială caută acum și Ministerul Agriculturii din România cu ajutorul Institutului Naţional de Statistică. Mai exact, următorul recensământ general agricol ar urma să prezinte și cât pământ dețin străinii în România.

Deocamdată reprezentanții statului ridică din umeri și spun că nu au o situație exactă. Abia la sfârșitul lunii se încheie culegerea datelor din teritoriu și se speră ca România să aibă o situație reală asupra proprietarilor de terenuri.

Cât pământ au cumpărat străinii în România!

Vă readucem aminte că au existat numeroase conflicte între fermieri, mulți dintre ei considerându-se nedreptățiți și arătând cu degetul către autoritățile statului. La jumătatea lunii martie, coaliția de guvernământ a intenționat chiar să modifice legea adoptată anul trecut de către PSD prin care marii latifundiari erau avantajați față de micii agricultori la achiziția de terenuri agricole, însă noul proiect îi lăsa pe micii țărani la fel năpăstuiți, favorizați fiind acum cetățenii străini.

Cetățeni care au achiziționat teren serios în ultimii ani de zile. Au beneficiat de prețurile mici, dar și de legile care le pemiteau să cumpere fără număr. O informație privind piața funciară a fost oferită de Ministerul Agriculturii din România în timpul mandatului lui Petre Daea. Potrivit datelor furnizate de MADR, în România erau în octombrie 2019, înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatau terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

Mulți dintre ei au atras atenția și au transmis că a exploata nu înseamnă neapărat a deține în proprietate. De regulă, terenurile sunt lucrate în arendă. De remarcat că suprafața avansată de MADR era una mai mică decât cea relevată de un studiu realizat în 2015.

Atunci s-a spus pentru prima oară că suprafața agricolă pe care o dețin străinii în România ar fi de aproximativ de 30-40%, din care 10%  a ajuns în posesia unor cetățeni din afara UE și 20-30% pe mâna cetățenilor UE.

De ce nu știe statul cât pământ au străinii în România

Interesant este că etapa de colectare a datelor pentru Recensământul General Agricol runda 2020 a început pe 10 mai, şi se încheie până pe 31 iulie. Unul dintre scopurile anunțate este acela de a identifica şi clasifica toate exploataţiile agricole. Nu se ține cont de dimensiunea proprietății, de numărul animalelor deţinute, și nici de cel al persoanelor implicate în agricultură. Pur și simplu fiecare parcelă trebuie luată în evidență.

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

”La recensământul general agricol avem şi întrebări legate de cetăţenia investitorilor, a celor care utilizează sau sunt proprietari ai terenurilor agricole. Şi eu sper ca anul viitor, în martie, să dăm estimări concludente şi să răspundem la această întrebare: cât la sută din suprafaţa agricolă a României este utilizată de cetăţeni care sunt din afara spaţiului UE sau din spaţiul UE, alţii decât români?”, a explicat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Ceea ce înseamnă că validarea datelor şi diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, cum ar fi numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală. Date pe care statul român nu le mai are de mai bine de zece ani de zile, atunci când a avut loc ultimul recensământ de acest gen

De ce cumpără străinii pământ în România

Răspunsul cel mai bun pentru această întrebare este reprezentat chiar de prețul de achiziție. „Pământul este o resursă strategică nu numai națională, ci și globală. Discuția este că în următorii 2-3 ani este posibilă o criză alimentară și există un război mare pe resurse.

Noi nu avem o protecție a terenurilor, așa cum se întâmplă la unguri, care n-au vândut nicio palmă de pământ. Cert este că pământul românesc nu aduce profit și culmea, dacă până în 1990 agricultura a reușit să plătească și datoriile externe ale României și dările de război, azi când discutăm nici măcar nu putem să ne asigurăm traiul cotidian.

Dovadă că două miliarde de euro din deficitul agroalimentar al României se datorează importului de produse agroalimentare”, spunea Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Cele mai scumpe terenuri din România se află în zona de centru a țării, acolo unde se plătesc și 6.895 euro/ha, urmează apoi Macroregiunea Trei, cu 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia, 5.883 euro/ha, Sud – Vest Oltenia, 5.770 euro/ha și regiunea Unu cu 5.681 euro/ha.