Sport

Cât plătim pentru o vacanţă pe timp de pandemie. Oferte pentru toate buzunarele: “Cele mai accesibile sunt România, Bulgaria şi Grecia”

31.03.2021 | 18:09
Cat platim pentru o vacanta pe timp de pandemie Oferte pentru toate buzunarele Cele mai accesibile sunt Romania Bulgaria si Grecia
Cât vom plăti pentru o vacanță pe timpul stării de alertă: Prețuri de la 400 de lei pe noapte, în România, la 6.000 de euro, în Zanzibar (sursa hepta.ro)
ADVERTISEMENT

Sezonul estival se apropie cu pași repezi. Bulgaria și Turcia au anunțat deschiderea stațiunilor la data de 1 mai. În România, problemele sunt ceva mai complicate. Pentru a afla care vor fi condițiile de călătorie, atât în țară cât și în străinătate, am apelat la consultantul în turism Traian Bădulescu. Acesta a declarat pentru FANATIK „România are turism rural de calitate. O familie va plăti pe cameră între 100 și 350-400 de lei pe noapte, în funcție de numărul de margarete și de servicii”. În schimb, prețul total al unui concediu în Turcia, în Egipt sau în Zanzibar poate ajunge la 6.000 de euro”.

De altfel, tarifele nu s-au modificat substanțial față de anii precedenți. Până la urmă, fiecare structură de cazare își stabilește politica de prețuri. De la Traian Bădulescu am aflat că, „în timpul primăverii, cele mai căutate destinații sunt Egipt, care a înregistrat cereri record și în sezonul de iarnă, dar și Dubai sau insule exotice precum Maldive, Seychelles ori Zanzibar. În timpul verii vor fi, ca de obicei, la mare căutare destinațiile clasice, în marea lor majoritate mediteraneene: Grecia, Bulgaria, Turcia, dar probabil și Spania, Portugalia, Malta, Cipru, Italia…”

ADVERTISEMENT

Referitor la un alcătuirea unui posibil top al destinațiilor de vacanță, specialistul în turism a precizat: „Dacă este să alcătuim o ierarhie a destinațiilor în funcție de tarife, cele mai accesibile sunt România, Grecia și Bulgaria. Firește, poți găsi și oferte scumpe în aceste țări, dar media tarifelor este foarte convenabilă. În aceste țări, un cuplu poate petrece un sejur, să spunem, la 3-4 stele, cu între 250 și 1000 de euro, în funcție de perioadă și de calitatea hotelului. Bulgaria are și atuul serviciilor all inclusive, în România și în Grecia numărul hotelurilor care acordă acest tip de facilități fiind mult mai mic”.

Consultantul în turim Traian Badulescu (sursa arhivă personală)
Consultantul în turim Traian Badulescu (sursa arhivă personală)

Consultantul în turism Traian Bădulescu: „Un sejur all inclusive în Egipt nu ar trebui să depășească 1.500 de euro”

În ultimii ani, majoritatea românilor preferă să-și petreacă vacanțele în străinătate, mai ales că ofertele sunt avantajoase. „Egiptul este o destinație foarte accesibilă, cu tarife pornind de la 500-600 de euro pentru doi adulți, cu tot cu zbor. Chiar și la cele mai de calitate hoteluri de 5 stele, pentru doi adulți, cu zbor și cu servicii all inclusive, ofertele nu ar trebui să depășească 1.300-1.500 de euro”, a continuat consultantul.

ADVERTISEMENT

De asemenea, am aflat că, în cazul Turciei, ofertele diferă mult, pornind de la Istanbul, unde un cuplu poate plăti și 200-300 de euro pentru un city break operat cu autocarul, până la Antalya, unde un cuplu va plăti, la un resort de 5 stele cu ultra all inclusive, între 1500 și 3.500-4.000 de euro, cu tot cu zborul charter.

Bădulescu s-a referit inclusiv la destinațiile de lux: „Firește, insulele exotice precum Maldive au Zanzibar sunt mai costisitoare, având de-a face cu un zbor destul de lung. Aici, un cuplu va plăti între 2.500 de euro și 6.000 de euro pentru 8-10 nopți de cazare, cu tot cu zbor”.

ADVERTISEMENT

Situația creată de criza Coronavirusului aduce schimbări de la o zi la alta. „Noile măsuri de securitate vor facilita circulația turistică, ținând cont că și în prezent avem restricții foarte mari. Anumite țări sunt încă închise, iar atât la venirea, cât și la plecarea din țară, în majoritatea cazurilor se impune carantina de 14 zile”, a comentat Bădulescu.

Kos, un colț mirific din Grecia (sursa arhivă personală)
Kos, un colț mirific din Grecia (sursa arhivă personală)

Din 16 aprilie, vom intra în Grecia cu certificate de vaccinare

Vorbeam despre redeschiderea sezonului turistic în Bulgaria și în Turcia. În schimb, la nivelul UE se discută despre introducerea „pașaportului verde”. Numele este ales simbolic, pentru că putem vorbi de un certificat electronic sau de o adeverință. Traian Bădulescu a explicat care sunt, de fapt, implicațiile introducerii acestui „pașaport”.

ADVERTISEMENT

„Până la implementarea certificatului verde în Uniunea Europeană, turiștii români vor putea intra în Grecia, începând cu 16 aprilie, cu un certificat de vaccinare, cu un test PCR sau cu un certificat de imunitate, toate acestea trebuind să aibă o verificare a autenticității (de exemplu, cod QR), pentru a se evita falsificarea lor. Ministrul elen al turismului a anunțat că încearcă să obțină înlocuirea testului PCR cu cel rapid, antigen. La fel vor proceda și bulgarii, începând cu 1 mai”, a precizat consultantul.

Referitor la introducerea acestor noi măsuri, expertul în turism a argumentat: „Până la urmă, grecii și bulgarii anticipează cerințele certificatului verde european, care va implica una dintre cele trei variante: ești primit într-o țară UE ori dacă ai adeverință de vaccinare, ori dacă prezinți testul PCR COVID negativ, făcut cu 2-3 zile înainte, ori dacă prezinți testul de anticorpi”.

În primele luni ale anului, se vede un neașteptat reviriment al rezervărilor tip early booking. Mult mai mulți români au făcut rezervări early booking, cu reduceri de 15-35%, dar care pot ajunge, mai rar, și la 50%, pentru destinații precum litoralul românesc, Grecia, Bulgaria, Turcia sau Spania.

Pe de altă parte, specialiștii sunt de părere că „modalitățile de plată au devenit mult mai flexibile. De multe ori sunt acceptate și plăți în patru rate, cu prima rată de 0-10%, la momentul rezervării. De asemenea, în multe cazuri, anulările pot fi efectuate cu mai puțin timp înainte iar penalitățile sunt mai mici”.

Asigurările storno includ clauza COVID-19

Turiștii au început să realizeze și importanța asigurărilor storno și de călătorie, care includ și clauză COVID-19. Traian Bădulescu a detaliat: „Plătești pe o asigurare între 20 și 100 și ceva de lei, în funcție de destinație și de durata sejurului. În schimb, îți poți salva toți banii într-o situație neprevăzută. Asigurarea storno acoperă suma pachetului turistic în cazul în care clientul nu mai poate pleca la destinație din motive grave și care pot fi dovedite cu hârtii, precum deces în familie, distrugerea casei, îmbolnăvire gravă, inclusiv dacă ești depistat pozitiv cu COVID înainte de plecare”.

De asemenea, asigurarea de călătorie include și o asigurare de sănătate. Mai exact, dacă turistul este infectat cu virusul COVID-19 în timpul sejurului, asiguratorul îi va suporta carantinarea sau spitalizarea, după caz.

Cu toate acestea, previziunile sunt optimiste. „Acest an va fi mai bun decât cel precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Pe plan internațional, cred că vom avea o revenire, de la an. Însă normalitate probabil că din 2023 sau 2024, deși multe obiceiuri de consum și multe proceduri se vor schimba ireversibil”, a fost de părere intervievatul nostru.

„Cred că turismul intern va avea șanse de revenire cel mai devreme anul viitor, dacă 2021 va fi un an mai bun față de cel precedent, din punctul de vedere al cererii turistice. Din păcate, din cauza eliminării voucherelor de vacanță, cererea pentru intern a început deja să scadă, în special în stațiunile montane sau pentru pensiunile rurale, dar chiar și pentru litoral”, a subliniat Bădulescu.

Moieciu de Sus, paradisul florilor (sursa arhivă personală)
Moieciu de Sus, paradisul florilor (sursa arhivă personală)

„Turismul de incoming își va reveni, cel mai devreme, în 2023!”

Cea mai importantă componentă a turismului românesc este reprezentată de incoming, așadar de atragerea turiștilor străini. Consultantul în turism a insistat pe marginea acestui subiect: „Incoming-ul reprezintă o formă de export de servicii, doar că turiștii străini vin în România și lasă banii în țară. Pentru revenirea și dezvoltarea incoming-ului ar fi nevoie de demararea unei campanii de promovare turistică a României, încă de pe acum. Dacă 2021 va fi un an mai puțin impredictibil și dacă statul român ar fi interesat de dezvoltarea industriei turistice, cred că incoming-ul își va putea reveni, cel mai devreme, în 2023”.

Se pare că, inclusiv din acest punct de vedere, avem de-a face cu o gestionare defectuoasă, din partea autorităților. „Din păcate, niciun guvern nu a înțeles importanța turismului ca industrie generatoare de bani, de locuri de muncă, de imagine pozitivă a țării. Ascultam declarațiile guvernanților, care spuneau că înțeleg dorința românilor de a călători, dar să nu ne precipităm privind pașapoartele verzi. Însă, ei omit reversul, care este și mai important pentru economie. Dacă ne deschidem granițele, dacă vom crea culoare și parteneriate între diverse țări, vom putea atrage, din nou, turiștii străini”, a punctat Traian Bădulescu.

Partenerul nostru de discuție a propus și o soluție, în sprijinul celor afirmate anterior: „România ar trebui să adopte modelul Greciei și al Bulgariei. Să anunțe lansarea sezonului și condițiile de intrare. Dar se pare că la noi, cel puțin la nivelul autorităților publice centrale, nu există viziune, asumare și încredere că putem trăi din turism. Din păcate, guvernanții noștri se gândesc cum să acorde facilități românilor care doresc să iasă din țară – nimic rău în asta – dar uită că și noi primeam străini la rândul nostru. Momentan, în România nu s-au anunțat regulile de primire a turiștilor și nici deschiderea sezonului. Probabil că așteptăm indicații din partea UE…”

Bădulescu este de părere că „turismul ar trebui să devină cu adevărat prioritate economică națională. În special trebuie pus accent pe sectorul de incoming – deci de aducere a turiștilor străini și cel MICE (industria evenimentelor). Repet, în acest caz vorbim de export de servicii, deci de bani care vin în țară. Ar trebui investite zeci de milioane de euro anual pentru promovare, atât clasică – precum participarea la târgurile internaționale de turism, spoturi și reclama în mass-media internațională sau organizarea de conferințe și workshopuri – cât și online”.

Albena, una dintre stațiunile bulgărești preferate de români (sursa arhivă personală)
Albena, una dintre stațiunile bulgărești, preferate de români (sursa arhivă personală)

Aportul „Horeca” la PIB-ul național este de până la 25% în țări precum Bulgaria, Israel și Spania

Bulgaria, Grecia, Turcia, Israel sau Spania fac tot posibilul pentru a-și deschide cât mai repede granițele sau, după caz, pentru a facilita sosirea turiștilor, semnând acorduri bilaterale cu alte țări. Motivul este simplu: „Aceste țări ori trăiesc din turismul de incoming, ori au oricum un incoming puternic. Aportul direct al turismului la PIB-ul național este în cazul lor între 10 și 25%, iar aceste țări primesc zeci de milioane de turiști anual”.

„La noi, Guvernul ar putea spune: nu este cazul, aportul turismului la PIB este mic, iar incoming-ul este scăzut. Da, dar ar putea crește tocmai acum, când toate țările pornesc de la zero în cursa redeschiderii turismului”, a continuat consultantul.

De altfel, Traian Bădulescu a adus în sprijinul celor afirmate o serie de date oficiale: „Cred că aportul turismului la PIB, anunțat an de an oficial ca fiind de 1,4-1,5% – pretext pentru guvernanți să sublinieze mereu că turismul nu este încă important – este mai mare. Potrivit Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC), în 2018, turismul a avut un aport direct la economia României de 4,6% din PIB. Deci, de peste trei ori mai mult față de cât anunță Institutul Național de Statistică (INS)”.

„Probabil, în continuare există evaziune în industria turismului!”

Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor este un forum respectabil pentru industria de profil, alcătuit din membri ai comunității de afaceri globale și lucrează cu guvernele pentru a le sensibiliza cu privire la industria turistică. Are sediul central la Londra și, în fiecare an, organizația face rapoarte pentru fiecare țară, inclusiv pentru România.

„Observ de ani de zile diferențe între cifrele lor și ale INS. INS are personal profesionist, dar procesează ce primește. Există și o reticență a firmelor de a trimite informații, cifre, pentru realizarea de statistici. Este posibil ca mulți turiști și multe încasări să nu fie raportate. Probabil că încă avem parte de evaziune în industria de turism, deși implementarea voucherelor de vacanță o mai redusese!”, a „reclamat” interlocutorul nostru.

Reîntorcându-se la importanța contribuției turismului la PIB-ul României, consultantul Traian Bădulescu a încheiat: „Pe lângă procentul direct de 4,6%, dacă adăugăm Contul Satelit, deci aportul turismului asupra altor industrii și domenii, cred că depășim și 10%. De turism depind multe: industria alimentară, mall-urile, magazinele, benzinăriile, fabricile de suveniruri, industria transporturilor etc. Ca idee, în vremurile normale, numai prin Centrul Vechi al Bucureștiului treceau mii și chiar zeci de mii de străini, zilnic. Majoritatea pot fi considerați turiști, cât timp consumă nopți de cazare într-o structură autorizată, fie că sunt backpackers sau seniori, fie că stau la hoteluri de 5 stele sau la hosteluri, fie că vin pentru leisure sau pentru afaceri. Așadar, redeschiderea acestei ramuri trebuie urgentată!”

ADVERTISEMENT