România a intrat, discret, dar ferm, într-o etapă extrem de importantă cu privire la pregătirea populației pentru cele mai catastrofale situații, dat fiind că din 2022 încoace avem un război la graniță, unul care pare să nu se mai termine.
Pe 9 ianuarie 2026, deci de curând, a fost promulgată o lege esențială în domeniul apărării din care aflăm cine sunt românii eligibili să fie instruiți pentru situații precum războiul, dar mai ales ce se întâmplă cu conaționalii din străinătate despre care sistemul de apărare nu are informații actualizate. În cât timp ar trebui să vină în țară, la apel, pentru ca autoritățile să știe dacă se pot baza sau nu pe ei în caz că bubuie lumea și suntem în pericol? Legea prevede foarte clar acest lucru, după cum redăm în rândurile de mai jos.
Președintele României a promulgat, așadar, legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Primul lucru care trebuie clarificat din start, dat fiind temerile firești, alimentate mai ales de postări de pe rețelele de socializare, este că legea nu vorbește despre o mobilizare generală, deci nu se introduce serviciul militar obligatoriu pentru toată lumea, cel puțin nu mâine sau poimâine. Nu există absolut niciun articol din lege care să spună că toți bărbații urmează să fie chemat la ordin.
Ce face, totuși, această lege și de ce a fost atât de multă agitație în jurul ei? FANATIK explică, pe înțelesul tuturor, de ce a fost nevoie de un astfel de act normativ și cu ce vine nou. Legea 446/2006 actualizează mecanismele de evidență, chemare, instruire și mobilizare, într-o lume complet diferită față de anul în care a fost emisă, 2006, lucru pe care îl pot observa toți, cu ochiul liber, mai ales de la invazia rusească din Ucraina încoace.
Una din cele mai importante noutăți este cu privire la românii din diaspora. Articolul 8 spune foarte clar faptul că, în cazul în care se instituie stare de asediu, de mobilizare sau de război, aceștia trebuie să se prezinte, în țară, într-un termen de 15 zile de la primirea notificării la centrul militar de care aparțin, atenție, cu scopul de a clarifica situația lor militară (dacă au sau nu stagiul făcut, dacă sunt sau nu apți etc).
Legea explică și ce înseamnă o astfel de notificare. Aceasta se trimite printr-o scrisoare la adresa de domiciliu a persoanei vizate. Mai trebuie precizat următorul lucru: dacă ai domiciliul în România, dar locuiești în străinătate și nu ți-ai actualizat datele, riști să fii considerat „neprezentat”. Tot pentru liniștea românilor din diaspora, punctăm următoarele: nu sunt vizați cei care au domiciliul stabil în străinătate, cei fără obligații militare sau cei care nu sunt rezerviști sau încorporabili. Legea vorbește despre „cetățenii cu domiciliul în România, plecați temporar”.
O altă noutate este introducerea programului de pregătire militară pe bază de voluntariat. Românii care au vârsta între 18 și 35 de ani pot urma până la patru luni de pregătire militară, primind remunerație pentru asta, una egală cu trei salarii medii brute, adică în jur de 27.000 de lei (aproximativ 5.500 de euro). Legea extinde aria de recrutare adresându-se, de acum, și studenților civili școlarizați pentru nevoile apărării, dar și elevilor și studenților din structurile militare și de ordine publică.
Cei care ignoră ordinul de chemare al autorităților riscă, însă, sancțiuni, dacă nu se prezintă în trei zile la centrul militar de care aparțin. Noua lege a apărării nu vorbește în sume fix atunci când abordează contravențiile, ci introduce un sistem de amenzi calculate în puncte, exact ca în cazul contravențiilor rutiere. Pe românește, nu este o cifră bătută în cuie, dar există o formulă clară după ce se face calculul, iar rezultatul nu e deloc simbolic. Potrivit legii, un punct de amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie, valabil la momentul aplicării sancțiunii. Cei care ignoră ordinul de chemare sau recrutarea efectivă primesc între 2 și 6 puncte de amendă.