Cât valorează cu adevărat salariile românilor în Europa. Puterea de cumpărare este la mai puţin de jumătate din media UE

În cea mai nouă statistică Eurostat, recent actualizată, privitoare la salariile nete anuale ajustate în funcție de puterea de cumpărare, România apare colorată într-o nuanţă de portocaliu, în intervalul 10.000 – 20.000 euro. Ţara noastră se situează astfel la coada clasamentului, în grupul statelor cu cele mai reduse venituri nete ajustate la puterea de cumpărare din Uniunea Europeană.

Puterea de cumpărare a românilor e de peste cinci ori mai mică decât a nemților sau olandezilor

Datele sunt deosebit de relevante deoarece ele au fost ajustate în funcție de costul vieții al fiecărei țări. Prin urmare, nu este o simplă comparație nominală, ci o măsură a puterii reale de cumpărare. Chiar și după eliminarea efectului diferențelor de prețuri, concluzia rămâne aceeași: lucrătorii români au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană.

Situația rămâne în linii mari neschimbată, indiferent de tipul de gospodărie analizat. Fie că este vorba despre persoane singure, cupluri cu unul sau doi membri care obțin venituri ori familii cu copii, România continuă să ocupe poziții în subsolul clasamentului european. Cu o medie puțin peste 12.000 de euro/an România se află cu mult sub media Uniunii Europene, care este de 38.950 euro/an și mult în urma statelor cu cea mai ridicată putere de cumpărare a salariilor: peste 88.000 de euro în Luxemburg, 73.000 în Austria, 67.000 în Olanda, 64.000 în Germania și 60.000 în Franța.

Indicatorul privind salariile după care suntem penultimii în Europa

Dezbaterea publică se concentrează preponderent pe relaţia dintre salarii şi inflaţie, iar dacă la nivel european criza din energie şi tensiunile politice globale au afectat majoritatea economiilor, cazul României este şi mai specific, din cauza situaţiei politice din ţară. În plus, măsurile de austeritate luate de guvern au contribuit în mare măsură la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.

Digi24.ro

Titi Aur, despre TIR-ul scăpat de sub control din Constanța: A fost aproape intenționat

În cazul indicatorului Eurostat calculat pentru o persoană singură fără copii care câștigă 50% din salariul mediu, valoarea pentru România este de 6.741 euro pe an, ajustată la puterea de cumpărare. Astfel, conform acestui indicator relevant, doar Ungaria stă mai rău decât ţara noastră, cu 6.483 euro/an.

Digisport.ro

Declarația zilei: Volodimir Zelenski l-a văzut pe Roman Abramovich și i-a spus-o în față

„Inflația ridicată a erodat competitivitatea prețurilor”, se arăta în ultimul raport al OCDE despre starea economiei româneşti. În plus, deşi în ultimii ani România a înregistrat progrese pe piața muncii și în domeniul social, specialiştii europeni atrag atenţia că rata ocupării forței de muncă rămâne scăzută conform standardelor OCDE, în special pentru femei, tineri şi persoanele în vârstă cu calificare redusă. În plus, reducerea numărului de locuitori şi creşterea mediei de vârstă pe măsură ce populația îmbătrâneşte vor avea implicații importante pentru piața muncii și economie, mai avertizează ei.

Factorii care au dus la scăderea puterii de cumpărare a românilor

OCDE a mai constatat că este prea mare numărul tinerilor care nu dobândesc competențele de bază și profesionale necesare pentru a intra pe piața muncii, iar ratele de participare la educația adulților sunt mai mici decât în ​​majoritatea țărilor OCDE. „În ciuda creșterii nivelului de trai, sărăcia rămâne mai frecventă decât în ​​majoritatea țărilor OCDE”, se atrăgea atenţia în raport.

În plus, este evidentă o încetinire a creșterii PIB-ului, de la 2,3% în 2023, la 0,9% în 2024 și la aproximativ 0,7% în 2025. Consumul privat, în mod tradițional principalul motor al creșterii economice a României, a început să slăbească în cursul anului 2025, reflectând o creștere mai scăzută a veniturilor reale din cauza decelerării creșterii salariilor, a înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și a presiunilor suplimentare asupra prețurilor în urma eliminării plafoanelor la energia electrică, precum și a creșterilor TVA și a accizelor.