Câtă energie electrică a livrat, de fapt, România Ucrainei. Cifrele oficiale care au deranjat blocul suveranist

Odată cu terminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, la care se adaugă și majorarea TVA, facturile românilor la curent au crescut exponențial pentru cei mai mulți români. Tema scumpirii energiei electrice este dezbătută și în interiorul blocului suveranist. În special pe platforma TikTok circulă teoria cum că, în fapt, această scumpire este cauztă de ajutorul oferit de România atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

Câtă energie electrică a livrat România Ucrainei

Dacă în mediul online suveraniștii de serviciu se plâng că plătesc facturi mai mari la curent pentru că România a ales să ajute cu exporturi de energie ieftină Moldova și Ucraina, în plan politic, tema a fost preluată și de către parlamentarii AUR. În ultimele luni, aceștia au făcut zeci de interpelări oficiale cu privire la ajutorul oferit de România către Ucraina. Una dintre aceste interpelări a vizat chiar exporturile de energie electrică.

Răspunsul oficial al Ministerului Energiei arată că, cel puțin pentru anul 2024, România a câștigat peste o sută de milioane de euro din exporturile de energie către Ucraina. Ministerul precizează că întreaga furnizare de energie către vecinii de la est s-a realizat în condiții comerciale, chiar dacă sistemul energetic din Ucraina a fost avariat de atacurile aeriene ale Rusiei.

În ceea ce privește cantitatea netă exportată de către România către Ucraina aceasta este de doar 877 GWh, ceea ce echivalează cu producția totală a sistemului energetic din România în 4-5 zile.

Digi24.ro

Ucraina a dezvăluit „arma secretă” cu care atacă principala rută terestră ce leagă Rusia de Crimeea. Zeci de ținte au fost distruse

„Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (I.N.S.). în anul 2024, România a exportat către Ucraina 877 GWh, încasând aproximativ 110 milioane €, ceea ce rezultă într-un preț mediu de ~125 €/MWh. În paralel, a importat 79 GWh din Ucraina în valoare de 6 milioane €, adică un preț de ~76 €/MWh pe import.

Digisport.ro

S-a retras din handbal de la CSM București, imediat după finala cu Brest: ”Mama plânge de două zile”

De altfel, în prezent, România ajută sistemul energetic din Ucraina prin furnizarea de energie electrică pentru echilibrarea rețelei electrice ucrainene, întreaga furnizare de energie realizându-se în condiții comerciale, partea ucraineană plătind integral sprijinul acordat în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență care există între România şi Ucraina”, se arată în răspunsul Ministerului Energiei la interpelarea făcută de către deputatul AUR Răzvan Biro.

Cantitatea reală de energie livrată Ucrainei și Moldovei

Datele INS, care apar în răspunsul Ministerului Energiei, se referă la fluxurile comerciale cu Ucraina, adică tranzacțiile pe piața de energie între operatori. Există date publice, în ultimul raport al Transelectrica – operatorul sistemului de energie din România, cu privire la fluxurile fizice între România și Ucraina sau Republica Moldova. Vorbim în acest caz de energia efectiv transportată prin liniile de interconexiune și nu relațiile comerciale între traderii de pe piața de energie.

Datele Transelectrica arată că România a exportat către Ucraina 290 GWh în anul 2024, în scădere față de anul 2023, atunci când exportasem 498 GWh. Pe de altă parte, importurile noastre s-au dublat, ajungând la 2.130 GWh în anul 2024.

În ceea ce privește exporturile de energie electrică către Republica Moldova, datele Transelectrica arată o cantitate mult mai mare: 2.462 GWh în anul 2024. Din nou, cantitatea trebuie pusă în perspectivă. În condițiile în care România produce, în medie, circa 200 GWh, vorbim de o cantitate ce reprezintă circa 12 zile de producție națională. Raportat la consumul de energie din Republica Moldova, exporturile României au acoperit aproape jumătate din consumul anual al Moldovei (circa 4.000 GWh, cam ceea ce România consumă într-o lună).

Această cantitate, la un preț mediu de circa 125 €/MWh, prețul energiei livrate Ucrainei, ar însemna circa 300 de milioane euro, o sumă semnificativă, dar nu suficient să dubleze prețul energiei electrice din țara noastră (piața de energie din România este estimată la aproape două miliarde de euro).

Între timp, deputații AUR acuză Guvernul Bolojan că vinde energie electrică Moldovei la prețul de 40 de bani/kWh, „în timp ce românii plătesc de aproape patru ori mai mult”, ceea ce arată, cel puțin, o confuzie între prețul de achiziție al energie electrice și prețul de vânzare (ce include taxe, tarife de transport, accize, etc.).

România a câștigat de pe urma avariilor din Ucraina

Mai mult, raportul Transelectrica arată că țara noastră a câștigat peste 60 de milioane de lei de pe urma ajutoarelor de avarie acordate Ucrainei în anul 2024. Suma este de două ori mai mare ca în anul precedent.

„În intervalul ianuarie-decembrie 2024 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în sumă de 62,2 mil lei faţă de 31,8 mil lei venituri înregistrate în ianuarie decembrie 2023. Astfel în 2024 au fost acordate ajutoare de avarie către Ucraina pe fondul afectării infrastructurii energetice din aceasta țară în urma conflictelor armate și către Serbia, pe fondul opririlor accidentale de grupuri din această țară”, se arată în raportul Transelectrica din anul 2024.

Deficitul bugetar, pus pe seama ajutorului pentru Ucraina

Nu este prima oară când oficialii AUR încearcă să stabilească o legătură de cauzalitate între problemele economice din România și sprijinul țării noastre fie pentru Ucraina, fie pentru Republica Moldova. Recent, europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a cerut informații din partea Consiliului Fiscal privind valoarea totală a sprijinului financiar acordat Kievului.

Liderul AUR și-a justificat demersul susținând că Marcel Ciolacu a declarat că „nu știe unde s-au dus 100 de miliarde din împrumuturile lui Cîțu” și că fostul premier PSD a cheltuit anual cu 50 de miliarde de lei în plus. „Războiul din Ucraina a început în 24 februarie 2022. (…) România a început cheltuielile secretizate după acest moment. Guvernele au făcut aceste cheltuieli în secret. Nu au explicat poporului că banii sunt luați din sărăcia noastră pentru Ucraina. Totul a fost secretizat”, a susținut europarlamentarul Gheorghe Piperea.

Deși Consiliul Fiscal a subliniat, din estimările internaționale, că ajutorul oferit României Ucrainei de la începutul războiului a fost de doar 1,5 miliarde euro, adică doar 0,2% PIB anual, liderul AUR a încercat să arate în continuare că deficitul bugetar actual este cauzat de ajutorul financiar oferit Kievului. Ba mai mult, aduce în discuție o altă declarație a premierului Ciolacu, care în încercarea de a negocia ținta deficitului bugetar cu Comisia Europeană, a spus că ajutorul României pentru Ucraina a fost de 3,5% din PIB.

Ajutorul pentru Ucraina și deficitul bugetar al României

De altfel, chiar recent, premierul Ilie Bolojan a confirmat cifrele Consiliului Fiscal privind ajutorul oferit de România Kievului. „Atunci când Uniunea Europeană a acordat sprijin Ucrainei, pachetele de sprijin au fost stabilite la nivel european, iar contribuțiile au fost stabilite ca pondere a PIB-ului țării respective în PIB-ul Uniunii Europene. Și cifra pe care a dat-o domnul Dăianu, de 0,2%, este o cifră corectă. Aceasta este ponderea noastră ca PIB”, a precizat premierul în urmă cu câteva zile.

Europarlamentarul AUR aduce în discuție Rezoluția Parlamentului European din 17 iulie 2024 privind sprijinul acordat Ucrainei, ce stabilea valoarea de 0,25% din PIB pentru acest sprijin. Avocatul Gheorghe Piperea spune că practic cifrele Consiliului Fiscal sunt false („inexacte”) și că suma exactă este de cel puțin 2,5 mld euro. Trebuie subliniat că rezoluția Parlamentului European este doar un act politic și nu un act legislativ, adică nu creează obligații juridice directe pentru statele membre. În acest caz este vorba doar de o recomandare politică.

Mai mult, cronologia făcută de către Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, arată clar că deficitul bugetar actual nu se datorează sprijinului acordat Ucrainei, ci politicilor fiscale adoptate de către Executiv.

„Referitor la dimensiunea deficitului bugetar, trebuie precizat că România este în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020. În 2020, anul declanșării pandemiei Covid-19, pe fondul restricțiilor economice, sociale și de mobilitate, precum și al sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB.

În 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina și pe fondul efectelor unor șocuri multiple (criza energetică, tranziția spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, tensiuni geopolitice), deficitul bugetar s-a redus totuși la 6,4% din PIB.

Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic”, se arată în comunicatul Consiliului Fiscal.