VIDEO. Cataclismul radioactiv care a marcat planeta

Cu 30 de ani în urmă, pe 26 aprilie, vacarmul mărunt al planetei amuţea în faţa celei mai mari catastrofe nucleare produse vreodată de un obiectiv civil. Centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina, amplasata pe un afluent al fluviului Nipru la doar 110 km de capitala Kiev, exploda în urma unei întregi serii de disfuncţionalităţi.

Practic, într-un mic orăşel din Ucraina se afla 1 milion de tone de deşeuri radioactive ce puteau contamina aerul şi apa pe întreaga planetă.

Pripiat, oraşul-fantomă

Cea mai apropiată localitate de locul centralei de la Cernobîl a fost Pripiat, în care trăiau aproximativ 50.000 de locuitori. Oraşul a fost fondat pe 4 februarie 1970, pentru oamenii care lucrau la staţia nucleară. Era o aşezare socialistă exemplară, construită cu toate utilităţile şi obiectivele necesare unui confort absolut. Chiar şi locuitorii Kievului, capitala Ucrainei, erau invidioşi pe condiţiile din Pripiat.

O noapte cu ghinion

Dezastrul a avut loc în noaptea de 25 spre 26 aprilie, la ora 1:23. Atunci, reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a fost programat pentru fi închis pentru întreţinere. Cu această ocazie s-a decis să se testeze dacă turbinele reactorului, în faza extenuată, pot genera putere pentru pompe. Din nefericire, echipa de noapte care a fost desemnată să se ocupe de acest test a fost una neexperimentată. În condiţiile în care rezultatele preliminare ale testului nu au fost cele aşteptate, echipa nu a ştiut ce măsuri trebuie să ia şi… s-a produs tragedia.

De 200 de ori mai mult material radioactiv decât la Hiroshima şi Nagasaki

Fără să ştie exact ce se întâmplă, locuitorii din Pripiat, treziţi de zgomotele puternice, priveau fascinaţi spectacolul de lumini. Unii chiar au mers în cea mai înaltă clădire din oraş pentru a vedea mai bine. Adulţii şi copiii se înghesuiau să urmărească flăcările. Nu ştiau ce îi aştepta.
Incendiul care a urmat exploziei reactorului numărul patru a fost stins abia la 6 mai 1986. Pe toată această perioadă au fost eliberate în mediul înconjurător cantităţi mari de gaze rare şi de materiale radioactive. Conform unor estimări efectuate de oamenii de ştiinţă, cantitatea de material radioactiv eliberată în mediu în urma tragediei de la Cernobîl a fost de 200 de ori mai mare decât cea rezultată în urma exploziilor de la Hiroshima şi Nagasaki.

50.000 de locuitori, evacuaţi în trei ore

Autorităţile sovietice au păstrat tăcerea asupra incidentului de la centrala nucleară. Locuitorii nu au fost informaţi asupra pericolului din imediata lor apropiere, aşa că îşi vedeau liniştiţi de viaţa lor. Copiii mergeau la şcoală, iar adulţii la serviciu. Lumea a început să se îngrijoreze abia spre seară, după ce în zonă şi-au făcut apariţia militari îmbrăcaţi în combinezoane şi purtând măşti de protecţie. Locuitorii au fost apoi informaţi că trebuie să se îmbarce în autobuze, pentru că vor pleca pentru trei zile. Nu s-au mai întors niciodată acasă. În doar trei ore toţi cei 50.000 de locuitori au fost evacuaţi.
Oamenii nu au putut lua cu ei nimic. Totul a fost lăsat în urmă. Fotografiile care arată casele părăsite cu papuci lăsaţi la uşă de proprietar sau cu jucăriile abandonate ca pentru o pauză scurtă de copii au făcut înconjurul lumii. Au rămas în picioare blocuri, 15 şcoli, un spital, 25 de spaţii comerciale, 27 de restaurante, zece depozite, teatre, cinematografe, săli de sport şi piscine, care sunt acum năpădite de vegetaţie.

Marginalizaţi de restul populaţiei

Drama locuitorilor din Pripiat a continuat multă vreme după plecarea din oraşul afectat de radiaţii. Mulţi au avut probleme la angajare în oraşele în care au fost mutaţi şi au devenit şomeri. Nimeni nu-i voia prin preajmă şi îi considera bombe radioactive pe două picioare. Din această cauză au revenit în oraşul Cernobîl, unde Guvernul le oferea anumite facilităţi, deşi erau conştienţi de pericolul la care se expun. Unii s-au reangajat la Centrala Nucleară.
Nici femeile însărcinate nu au scăpat. Ani la rândul, toate gravidele din zonă au fost obligate să avorteze, pentru a nu aduce pe lume copii cu probleme.

Natura, afectată pentru 240.000 de ani

La recomandarea organismelor internaţionale şi a specialiştilor, autorităţile ucrainene au creat un fel de ţară a nimănui pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei de la Cernobîl. Astfel, peste 300.000 de hectare de teren sunt interzise locuitului secole bune de acum încolo. Specialiştii estimează că cesiul şi stronţiul infiltrate în sol şi vegetaţie vor dispărea în ceva mai mult de 200 de ani, însă plutoniul va lăsa urme în natură 240.000 de ani.
România, una dintre ţările lovite de norul toxic

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primele zile ale lunii mai din anul 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului. De altfel, în acea perioadă, în România, copiilor, dar şi unor adulţi li s-au administrat pastile de iod. Cele mai mari depuneri radioactive s-au înregistrat în zonele montane. Dacă la început autorităţile de partid şi de stat din România nu au dorit mediatizarea incidentului produs pe teritoriul puternicului prieten de la Răsărit, la un moment dat, lucrurile s-au schimbat. Ceauşescu a decis să se anunţe că nivelul de radioactivitate din România este în creştere, însă fără să se precizeze mai multe.

Conform estimărilor, se presupune că cel puţin 1 milion de persoane au decedat în urma efectelor exploziei.

Probabilitatea contaminării cu metal radioactiv este de actualitate chiar şi acum, la 26 de ani de la tragedie, deoarece, din lipsă de bani, mulţi locuitori merg frecvent la locul dezastrului în căutare de metale, ce ajung să fie topite şi apoi vândute în diverse state din Europa.