Demisia lui Dacian Cioloș, un om politic văzut atât el, cât și fostul său partid PLUS, ca adoptând o serie de teme ale stângii moderne, lasă locul în fruntea USR pentru fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, unul din apropiații lui Dan Barna. Noua schimbare de conducere pare a aduce cu sine și o schimbare de orientare pentru USR, anunțată deja de noul președinte interimar.
Astfel, după anunțul demisiei lui Dacian Cioloș, Cătălin Drulă le-a transmis membrilor partidului că „USR este singurul partid cu adevărat liberal” din România și că este momentul „unui RESET”.
În contrast, Dacian Cioloș a fost văzut mai degrabă ca un personaj politic cu viziuni de centru-stânga, în principal după ce acesta a adoptat manifestul politic al Mișcării România Împreună, viitorul PLUS. Presa a scris atunci, în 2018, că din manifest au lipsit referirile la antreprenoriat, iar piața liberă era susținută cu multe precauții, accentul fiind pus pe drepturile persoanelor dezavantajate, excluse social, dar și pe distribuirea echitabilă a resurselor în societate.
„Piața liberă este o soluție în asigurarea competiției, dar nu garantează nici onestitatea acesteia, nici intrarea sau menținerea în competiție a celor defavorizați. În același timp, deși prețuim competiția și aderăm la individualism ca formă de exprimare a creativității, considerăm că acțiunea colectivă, cooperarea, bazate pe individualismul etic, nu pe cel egoist, sunt pietre de hotar în construirea unei lumi libere și drepte pentru cât mai mulți oameni cu putință”, era una din puținele referiri la valorile pieței libere identificate în manifest.
De altfel, într-o analiză publicată de FANATIK după demisia lui Dacian Cioloș opinia sociologilor era că PLUS nu poate avea niciun viitor în afara USR, în condițiile în care în România nu există, la fel cum există la ora actuală în Europa sau Statele Unite, un curent semnificativ de susține în rândul electoratului pentru valorile stângii moderne.
Opinia mai multor specialiști, analiști politici și sociologi cu vederi de stânga, este că USR-ul nu poate crește mult peste cei 10% constanți din sondaje fără a încerca să se apropie de electoratul sensibil la temele stângii moderne. În viziunea acestora, există un procent important, chiar majoritar în rândul electoratului tânăr, al electoratului care susține multe din valorile și temele stângii, însă acest electorat trebuie câștigat printr-un nou tip de discurs și viziune.
În ceea ce-l privește pe Dacian Cioloș opinia este că acesta nu a demonstrat niciodată că ar fi un susținător al valorilor de centru-stânga. Chiar dacă cele patru luni la conducerea USR nu au reprezentat un orizont de timp prea larg, acesta a venit totuși în parlament cu un program de guvernare din partea USR, program însă în care acceptul era pus puternic pe valorile dreptei. Și din acest motiv, analiștii politici susțin că plecarea lui Cioloș nu va reprezenta o schimbare radicală pentru USR.
„Dacă ne uităm la PLUS și la USR, strict programele cele două foste partide, într-adevăr PLUS-ul avea niște elemente sociale mai puternice decât USR-ul și de aici percepția că Cioloș ar fi avut o poziție mai spre stânga în comparație cu Barna sau Drulă. Însă nu cred că putem extrapola programul partidului în ceea ce privește persoana lui Cioloș. Toate ieșirile lui publice, toate luarile de poziție, nu s-a manifestat niciodată cu nimic mai la stânga decât Barna sau Drulă de exemplu.
Din contră, cred că este un politician aproape conservator, sigur a înțeles constrângerile rezultate din faptul că electoratul USR e mai degrabă unul progresist pe zona culturală de libertăți civile, dar clar are un background conservator, iar pe partea economică și socială nu am văzut nicio manifestare care să-l califice cumva de stânga. Deci nu cred că plecarea înseamnă neapărat un viraj mai spre dreapta al partidului. Nu cred că se schimbă nimic în poziționarea doctrinară a partidului”, a declarat pentru FANATIK Victoria Stoiciu, expert în cadrul Fundației Friedrich Ebert România.
În opinia analiștilor USR-ul nu a fost niciodată un partid de stânga în special dacă ne concentrăm pe problemele de ordin economic, însă ceea oferă venirea lui Cătălin Drulă în fruntea partidului este garanția că partidul va miza pe un liberalism total.
„USR nu a fost niciodată un partid de stânga. E o percepție greșită în spațiul public românesc cum că ei ar fi neo-marxiști sau că au avut un discurs de stânga. Discursul lor nu au fost niciodată, cu sau fără Cioloș, pentru un public de stânga. Vorbesc pentru o clasă de mijloc, și poate chiar mai sus, foarte clar legată de fonduri europene, de consultație. Chiar și atunci când au abordat teme precum sărăcia, să ne aducem aminte de Ghinea în guvernul Cioloș, soluțiile propuse au fost clar de dreapta. Acum cu schimbarea din fruntea partidului schimbarea e și mai evidentă. Zona e una de libertarianism total”, a declarat pentru FANATIK sociologul Florin Poenaru.
Imaginea pe care noul președinte interimar al USR-ului și-a construit-o în perioada în care a condus ministerul Transporturilor a fost aceea de „omul cu ranga care se luptă cu sindicatele”, este de părere și scriitorul Vasile Ernu. În opinia acestuia, partidul va miza în continuare pe acest electorat activ cu politici venite din zona liberalismului sau neo-liberalismului.
„În acest moment USR-ul se axează tot mai mult pe zona clasei de mijloc urbane, unde avem o combinație interesantă între dreapta – în sensul că sunt interesați de anumite privilegii și de a-și păstra statutul, e mult mai activă, dinamică, este în floarea vârstei, vocală, și acolo e bătălia pentru a-i reprezenta. Au avut mereu acest discurs cu sistem de sănătate privat, școli private, lucruri profund de dreapta. În același timp ei au anumite cerințe mai degrabă din zona stângii culturale – vor un anumit tip de infrastructură, un soi de viață de bunăstare, e povestea cu piste de bicicletă, ecologisme, idei ce vin din zona stângii și care la noi, în mod paradoxal, au căpătat o formă a unui statut a micii burghezii.
În același timp, la noi zona clasei de mijloc nu solidarizează cu cerințele, nevoile păturilor largi. Cum apare o temă legată de sindicate sau creșterea salariilor vedem imediat o reacție negativă, fiind privită ca un soi de cerșetorie. În continuare cred că USR va reprezenta în continuare falia asta a unei combinații între liberalism și neo-liberalism, cu un mesaj adresat clasei de mijloc active”, a declarat scriitorul Vasile Ernu pentru FANATIK.
În opinia analiștilor în țara noastră există un puternic electorat de stânga însă unul care nu se definește ca atare. Adevărata adeziune a oamenilor pentru valorile stângii moderne pot fi observate prin faptul că majoritatea populației își dorește acces liber la educație, un sistem de sănătate de stat, un stat intervenționist, este de părere Victoria Stoiciu.
„Cred că în România este o situație foarte bizară. Avem un foarte mare electorat de stânga doar că nu avem partide de stânga. Când spun electorat de stânga nu mă refer la persoane care se definesc ca fiind astfel, pentru că autopoziționarea este foarte înșelătoare în această privință. Au existat o serie de sondaje, și unele făcute de fundația Friedrich Ebert Stiftung, care ne-au atătat că este complet irelevant dacă oamenii se definesc de stânga sau dreapta. Trebuie să ne uităm cum răspunde la întrebări concrete despre educație, sănătate și care de multe ori ne arată că valorile sale sunt din alt spectru politic decât cel declarat. La noi noțiunile de stânga și dreapta sunt prost înțelese: când spui stânga se produce asocierea cu comunismul și cu PSD-ul și când spui dreapta e o chestie modernistă, reformatoare.
Astfel, dacă ne uităm cum răspund concret la întrebări legate de taxare, de accesul la sănătate, de educație gratuită, de drepturi ale lucrătorilor – și aici toate cercetările noastre, în special în rândul tinerilor, cei care sunt cu predilecție bazinul electoral al USR, ne arată că avem un electorat puternic de stânga. El nu se definește ca atare, dar vrea un stat intervenționist, care reglementează piața, care oferă bunuri publice, care nu vrea doar piață-liberă. Deci nu cred că nu avem un electorat de stânga în România, avem un super-electorat care nu este reprezentat”, a declarat Victoria Stoiciu pentru FANATIK.
În opinia acesteia acest electoral este doar parțial reprezentat de către PSD, însă, mai nou, AUR a început să adopte o serie din temele stângii, fapt ce explică parțial și creșterea importantă din sondaje.
„Cine reprezintă azi acest electorat, chiar dacă nu integral? Pe o anumită nișă PSD, care se ocupă în general de bătrâni și pensionari, și din păcate, și AUR începe să miște și să își îmbogățească mesajul cu niște teme care în mod tradițional se alfă în siajul stângii. Și mă refer la preocupări sociale, greve, se închide o mică e un protest și George Simion e acolo. Deci au început să acapareze niște teme care în mod tradițional ar trebui să fie ale stângii. Din păcate celelalte partide, PNL și USR în speță, sunt complet insensibile pe această zonă. Și din păcate vedem că AUR este cel care câștigă pentru că faptul că au 20% în sondaje nu este doar din cauza pandemiei”, a explicat Victoria Stoiciu.
În opinia experților strategia USR de a se axa strict pe electoratul urban de dreapta limitează posibiliatea de creștere a partidului, ce nu va putea depăși acest prag de 10%, este de părere scriitorul Vasile Ernu. În opinia acestuia, a ignora complet cea mai mare parte a electoratului și mai ales temele și valorii stângii moderne, care răspunde celor mai presante probleme actuale ale societății române este o greșeală strategică.
„Dacă luptă doar pentru această clasă urbană mică vocală probabil o să fie un partid de 8-10%, și cam acolo se vor duce. Nu știu de ce nu sunt interesați să ajungă la o pătură mai largă de electorat. Sunt băieți educați, cunosc ce-i prin Franța, Germania, tot ce e dincolo de zona banchero-corporatistă. Lumea nu este compusă numai din bănci și corporații. Știu foarte bine că vocea angajatului e foarte importantă, pentru că vorbim de 80% din populația țării. E o voce care la noi nu o ascultă nimeni chiar dacă există un potențial imens de creștere.
La noi e acest paradox că avem o țară cu reale conflicte de stânga, în sensul că marile probleme sărăcia, accesul la muncă și sănătate, educație, solidaritate, ruptura socială între grupuri – sunt teme ale stângii și cele mai importante în momentul actual în societatea noastră. Ele sunt însă trecute într-un plan secund” a subliniat Vasile Ernu.
Pe de altă parte, așa cum notează Victoria Stoiciu, chiar dacă în USR există mulți membri cu simpatii mai degrabă de stânga fără o întreagă cultură politică în interiorul partidului care să susțină astfel de soluții ele nu pot evolua spre propuneri de politici publice concrete. Mai ales în contextul în care, partidul este condus de o serie de lideri, cazurile lui Năsui, Prună, Drulă sau Ghinea, oameni cu vederi de dreapta și care și-au construit și o astfel de identitate politică în acest sens.
O astfel de transformare din partea USR ar fi cu atât mai dificil de întreprins cu cât azi, discursul public din România a fost monopolizat ani la rândul de dreapta, iar a intra pe această piață cu temele stângii este nevoie de familiarizarea publicului cu paradigma stângii, cu conceptele și valorile ei.
„Există un discurs care e oarecum hegemonic promovat de dreapta și care e foarte greu de spart. De exemplu povestea cu cota unică. Este aproape so sinucidere politică să vii și să vorbești de impozitare progresivă în România. Și dacă ne uităm pe sondaje, la întrebarea dacă sunteți în favoarea cotei unice sau a impozitării progresive o să vedem că există susținere pentru cota unică. Pentru că a existat o propagandă atât de intensă iar impozitarea progresivă a fost demonizată încât percepția e acolo.
Dacă însă reformulă aceeași întrebare, și am făcut acest lucru în sondajele noastre, credeți că oamenii cu venituri mari ar trebui să plătească un procent mai mare ca impozit din acest venit – atunci în jur de 70% îți răspund că da. Ambele întrebări sunt despre același lucru, doar formularea diferă. Iar această abordare trebuie avută și în discursul public. Dacă ești partid care vrei să vii cu idei de stânga trebuie să produci un discurs alternativ, să eviți termenii în care se poartă dezbaterea în spațiul public – și e foarte greu. Paradigma, valorile acestei viziuni nu există la noi în discursul public, ele trebuie create”, a precizat Victoria Stoiciu pentru FANATIK.
Nu în ultimul rând, discursul stângii a fost puternic delegitimat chiar de către PSD susține sociologul Florin Poenaru.
„Cred că la noi a fost un curent puternic anti-comunist care a devalorizat orice idee de stânga, de drepturi. Când zici stânga zici comunism și atunci totul se prăbușește în jur. Discursul public din țara noastră a fost acaparat de discursul anti-comunist de dreapta care a asimilat stânga cu totalitarismul. Sigur, aici și PSD-ul a jucat un rol important în a delegitima stânga – să ne uităm doar la mișcarea sindicală și tot amestecul de personalități politice trecute la sindicate și înapoi. Nici ei nu au reprezentat ideea asta de social democrație modernă, iar pe partea de valori au devenit mai degrabă un partid conservator”, a explicat acesta pentru FANATIK.