News

USR nu va vota proiectul de desființare al Secției Speciale. Drulă: „Este o reînfiinţare, cu alt nume”

Președintele interimar la USR, Cătălin Drulă, a anunțat marți că partidul său nu va vota proiectul ministrului Cătălin Predoiu de desființare al Secției Speciale.
15.02.2022 | 14:20
USR nu va vota proiectul de desfiintare al Sectiei Speciale Drula Este o reinfiintare cu alt nume
ADVERTISEMENT

Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, a declarat marți că USR nu va vota proiectul ministrului Cătălin Predoiu pentru desființarea Secției Speciale (SIIJ), susținând că prin această lege se realizează, în fapt, o reînființare a unității de parchet născută pe perioada PSD-Dragnea.

Coaliția nu dorește desființarea SIIJ

Liderul USR a susținut că toate partidele aflate acum la guvernare nu au dorit niciodată desființarea reală a SIIJ, scopul real al acestora fiind doar ca Secția Specială să continue să funcționeze în continuare.

ADVERTISEMENT

„Noi am spus întotdeauna, şi când eram în coaliţie, că această desfiinţare trebuie să se facă în sensul ei propriu, adică să nu mai avem această formă de intimidare a magistraţilor. În această formă, nu este o desfiinţare, este o reînfiinţare, cu alt nume, ceea ce noi ştim că şi în fosta coaliţie din care am făcut parte a fost intenţia. Clasa politică aflată acum la putere, vechea clasă politică, PSD, PNL, UDMR, a oscilat între a nu face nimic sau a ne face că facem, adică a desfiinţa un acronim, dar a-l reînfiinţa cu acelaşi scop şi să funcţioneze în acelaşi fel”, a declarat Cătălin Drulă pentru RFI.ro.

Acesta a precizat că USR va încerca să corecteze acest proiect în parlament, și că în cazul în care acest lucru nu va fi reușit atunci USR va vota împotriva proiectului propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

ADVERTISEMENT

Drulă a subliniat că doar USR, prin ministrul Stelian Ion, a dorit o desființare reală a Secției Speciale și că doar prin proiectul acestuia dosarele de corupție cu magistrați reveneau Direcției Naționale Anticorupție. Liderul USR a ținut să sublinieze că motivul real pentru care partidele din coaliție s-au opus desființării reale a SIIJ este „ura pe DNA”.

„Stelian Ion, ca minstru, a propus adevărata desfiinţare, adică aceste dosare să meargă, după competenţa lor, la parchetele de a căror competenţă sunt eventualele infracţiuni şi această soluţie nu s-a dorit, pentru că în vechea clasă politică este o ură pe DNA, pe Parchetul special anticorupţie”, a spus președintele interimar USR.

ADVERTISEMENT

Desființarea SIIJ, adoptată rapid de guvern

Proiectul de desființare al Secției Speciale a fost adoptat rapid de către Guvernul Ciucă luni, 14 februarie, după ce măsura a fost introdusă pe agenda executivului cu puțin timp înainte de începerea ședinței de la ora 17.00. Premierul a subliniat că desființarea SIIJ reprezintă atât un obiectiv din cadrul MCV, cât și din programul de guvernare al coaliției.

Purtătorul de cuvânt al guvernului a anunțat la finalul ședinței de luni că după desființarea SIIJ, competenţele unității urmează să fie preluate de către Parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate de procurori anume desemnaţi. „Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei Secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva Secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, a declarat Dan Cărbunaru la finalul şedinţei de guvern.

ADVERTISEMENT

Proiectul propus de către ministrul Predoiu privind desființarea SIIJ a fost criticat de către mai mulți magistrați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vineri, 11 februarie, atunci când plenul instituției a acordat avizul pozitiv pentru acest proiect de lege. Principalele critici ce au fost aduse atunci au vizat faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu se întorc la DNA, așa cum era înainte de înființarea SIIJ, iar numirea procurorilor din cadrul noului SIIJ vor fi făcute în continuare de către plenul CSM, adică aceeași majoritate care s-a opus anterior desființării secției.

ADVERTISEMENT

De asemenea, mai multe asociații ale magistraților au cerut autorităților să amâne votul asupra acestui proiect legislativ până la finalul lunii martie atunci când este așteptat avizul Comisiei de la Veneția pentru acest proiect. Ministrul Predoiu a respins săptămâna trecut ă această propunere, în ciuda faptului că au existat voci în cadrul CSM care au susținut că acest proiect nu va trece de rigorile instituțiilor europene, ale Comisiei sau MCV.

DNA, critici pentru proiectul ministrului Predoiu

Marți, 15 februarie, Direcția Națională Anticorupție a criticat proiectul adoptat de guvern susținând că prin faptul că Direcția pierde dosarele cu magistrați nu face decât să fragmenteze lupta împotriva corupției și să-i reducă eficiența.

„Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați. Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.

Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată”, se arată în comunicatul al DNA.

Procurorii anticorupție susțin că proiectul adoptat de guvern, deși aparent vizează desființarea SIIJ, în fapt nu face decât să o înlocuiască cu alte 16 structuri similare.

„Soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați”, susțin aceștia.

Nu în ultimul rând, procurorii DNA au criticat și modul în care se va face selecția noilor procurori SIIJ, susținând că nu este o procedură competitivă și, mult mai grav, unele criterii de selecție, precum „conduita morală” depind de evaluarea magistraților de la parchetele și instanțele unde aceștia au activat, adică cei pe care aceștia îi vor ancheta.

„Modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, acești procurori sunt desemnați printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiți în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează.

Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a conduitei ireproșabile îl reprezintă ”rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecția Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumției de nevinovăție a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV”, se mai arată în comunicatul DNA.