News

Cătălin Drulă vrea ca USR să dea premierul viitoarei guvernări. „E o utopie, iar când comunici utopii îți alienezi propriul electorat”

Liderul USR susține că obiectivul partidului este să facă o coaliție în calitate de prim-partid, cu ideea unei coaliții anti-PSD alături de PMP și Forța Dreptei
26.01.2023 | 12:03
Catalin Drula vrea ca USR sa dea premierul viitoarei guvernari E o utopie iar cand comunici utopii iti alienezi propriul electorat
Liderul USR vrea o coaliție de guvernare cu PMP și Forța Dreptei. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Cătălin Drulă a spus că nu mai vrea să repete episodul cu Florin Cîțu din 2021 și că USR caută formarea unei coaliții în calitate de prim-partid, alături de PMP și de Forța Dreptei a lui Orban, alături de care să formeze un viitor guvern.

Drulă vrea ca USR să dea viitorul premier

Cătălin Drulă a declarat marți seară că obiectivul USR este acela de a forma o coaliție post-electorală în calitate de prim-partid, care să aibă astfel postul de premier, și de a evita astfel repetarea episodului Florin Cîțu. Scorul mic din sondaje al USR-ului în prezent nu este un motiv de îngrijorare pentru acesta, susținând că nici în 2016 sau 2019, sondajele nu au anticipat scorul bun obținut de USR în alegeri.

ADVERTISEMENT

„Ne menţinem acest obiectiv de a forma o eventuală coaliţie post-electorală. Absolut va trebui să facem cu cineva coaliție. Pentru noi important este să facem această coaliţie în poziţie de prim partid, pentru că am văzut ce important este premierul într-o coaliţie. Am văzut, din păcate, în mod neplăcut cu domnul Cîţu în colaborarea din 2021, şi atunci ne propunem să intrăm ca prim partid în acest fel”, a spus liderul USR, care a identificat Forța Dreptei, partidul lui Ludovic Orban, și PMP ca posibili viitori parteneri de guvernare.

Analiștii politici sunt de părere că ideea ca USR să ajungă la guvernare în calitate de prim-partid este o utopie în condițiile în care sondajele recente din ultimele luni plasează partidul la 9-10% din preferințele electoratului. Acest scor este însă la jumătatea scorului pe care-l obținea partidul în 2019, atunci când la alegerile europarlamentare a obținut scorul maxim de 23%, iar partidul nu a reușit să depășească aceste cifre în ultimul an, când s-a aflat în opoziție. Iar pentru a ajunge la putere într-un astfel de scenariu, chiar și alături de UDMR, partid cu care nu s-a înțeles la guvernare, USR ar trebui să ajungă la un scor apropiat de 30%. Este o cifră considerată imposibil de atins în condițiile în care USR ar trebui să-și tripleze scorul actual în următoarele 18 luni, până la primele alegeri din 2024, mai ales că partidul și-a înjumătățit scorul în ultimii doi ani.

ADVERTISEMENT

Analiștii politici sunt de părere că motivele pentru care USR a ajuns în situația actuală stau în faptul că populația nu a rămas cu o imagine bună după prestația la guvernare a partidului, dovadă faptul că după ruperea alianței cu PNL în toamna anului 2021, USR nu a crescut în sondaje, dar și din cauza problemelor interne cu care s-a confruntat partidul. „Acestea au spus publicului larg că partidul e în degringoladă. Să ai un congres care să finalizeze o fuziune în urma căreia să fie ales un președinte, care acel președinte să se trezească fără putere și să plece din partid la câteva luni, e o poveste arată degringoladă politică. În momentul în care în interior nu ai unitate, claritate, certitudine, nu poți fi perceput drept un actor politic serios”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Tocmai această ruptură internă de PLUS pare să fi contribuit decisiv la un alt factor decisiv pentru situația în care se află USR în acest moment: incapacitatea partidului și a liderilor acestuia de a aborda cu succes alte teme decât cea a justiției. Partidul pare să fi rămas blocat în același mesaj din 2017-2018, un mesaj care nu mai rezonează cu marea masă a electoratului pentru care acum principala preocupare vizează economia.

ADVERTISEMENT

„După ieșirea de la guvernare, USR pare defazat de agenda publică și de societate. USR vorbește astăzi în principal pentru un electorat propriu, un electorat pe care deja îl are, și asta îi limitează potențialul electoral.

Realitatea de astăzi ne arată că problemele principale ale societății sunt de natură economică, USR nu e capabil să fie capabil pe această temă și alege mai degrabă să creeze subiecte din povești alternative care converg din corectitudine, justiție, și alte teme care au fost mai prezente pe agenda publică în 2019, 2018 – în perioada anterioară alegerilor din 2020”, a mai precizat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

ADVERTISEMENT

De altfel, unele sondaje au arătat că USR a fost depășit de AUR până și la nivelul Bucureștiului, capitala fiind considerată un fief al USR-ului.

USR vrea să reclădească „alternativa de dreapta”

Această defazare a agendei partidului de problemele societății poate fi observată și în strategia anunțată de liderul USR. Acesta a precizat că vrea o coaliție alături de Forța Dreptei și PMP cu care să construiască o adevărată alternativă de dreapta. PMP este un partid care în sondaje apare cotat cu maxim 4%, deci sub pragul electoral, iar Forța Dreptei a lui Orban, în ciuda eforturilor fostului lider PNL de a dezvolta o rețea de filiere locale, nici nu apare încă în sondaje. Astfel, strategia USR este de a eticheta PNL un partid din aripa PSD, spunând că „este mai pesedist decât PSD”, și de a prezenta USR-ul drept principalul partid anti-PSD.

„Vrem să facem în jurul USR această alternativă de dreapta adevărată. PNL nu mai e un partid de dreapta. Excludem de la această alternativă PNL, pentru că nu mai e un partid de dreapta. PNL este mai pesedist decât PSD”, a mai spus liderul USR.

Analiștii politici sunt însă de părere că această strategie pe mesajul anti-PSD, ce a funcționat în 2019 sau în 2011 pentru președintele Băsescu, este cel puțin anacronică, partidul rămânând ancorat în tema anticorupției din epoca fostului președinte Traian Băsescu. În plus, nici strategia anti-PSD nu reprezintă o garanție a succesului.

„Tema anti-PSD a fost omniprezentă în politica românească post-decembristă, având diferite puncte culminante. Să fi anti-PSD a însemnat +30% la PNL plus 20% la USR la alegerile europarlamentare, dar în 2016, când PSD a câștigat alegerile parlamentare en fanfare nu a însemnat mai nimic să fii anti-PSD. În consecință, cred că suntem într-o situație asemănătoare, pentru că axa în jurul căreia se învârte politica românească nu este în jurul PSD. Nu e o poziționare a tuturor față de ei, ceea ce ar face poziționare anti-PSD una care ar putea strânge o majoritate, din contră.

În consecință, tema asta noi, PMP și FD suntem anti-PSD, PNL a devenit PSD II sau chiar mai rău, e defazată de realitatea socială. Asta ca să nu mai spunem că, la nivel local, sunt locuri în care PMP face majorități cu PSD, în detrimentul PNL-ului sau USR-ului. E lipsită de credibilitate și această poveste, lipsită de realitate politică”, a mai declarat, pentru FANATIK, Adrian Zăbavă.

De altfel, acesta subliniază că există o problemă în ceea ce privește capacitatea lui Cătălin Drulă de a deveni liderul politic capabil să tragă partidul în sus, mai ales că sondajele îl plasează sub scorul USR.

Cătălin Drulă pare să fi rămas captiv temelor de justiție și infrastructură, teme pe care a comunicat constant în trecut și care au fost unele din temele principale ale partidului, însă nu și-a dezvoltat o credibilitate și un mesaj pe alte teme – sociale, educație, economie. Spre exemplu, în ultimele zece zile, din cele 13 mesaje postate pe pagina oficială de Facebook a lui Cătălin Drulă doar unul vizează scumpirea carburanților, restul fiind pe tema construcției de autostrăzi, justiție sau plagiatul lui Lucian Bode.

„Dacian Cioloș a fost singurul care, prin background, prin potențialul pe care l-a avut, prin statură – a fost premierul României, părea că are potențialul de a fi un lider care să tragă partidul după el. S-a dovedit a nu fi așa și acum USR nu a găsit un lider capabil să tragă partidul. Candidatura lui Dan Barna de la alegerile prezidențiale a fost un eșec răsunător și o consecință a aceluiași fapt, că nu era și nici nu s-a putut transforma într-un lider politic important.

Cătălin Drulă azi luptă să devină acest lucru, dar pare mai degrabă că nu reușește și insistența pe temele obișnuite USR-ului vorbește despre faptul că chiar și cu un USR cu 10%, Cătălin Drulă este sub partid încercând nu atât să tragă partidul după el ci să ajungă la potențialul, chiar și acela mic, al partidului.

Utopia Guvernului condus de USR, format cu PMP și FD, nu poate decât să alieneze propriul electorat, pentru că e clar că astăzi ideea e o utopie, iar când comunici utopii, adică lucruri în care nici tu nu ai cum să crezi dacă ești limpede în gândire, nu faci altceva decât să-ți îndepărtezi proprii tăi electori”, a mai precizat Adrian Zăbavă pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT