News

Noua Secție Specială, sub controlul total al plenului CSM. „Din Terminator 1 SIIJ vom avea un Terminator 2 SIIJ care este imposibil de distrus”

Predoiu a grăbit prin CSM proiectul de desființare al SIIJ pentru a evita un aviz negativ din partea forurilor internaționale, lăsând controlul total asupra instiuției la plenul CSM care va numi noi procurori SIIJ.
11.02.2022 | 19:52
Noua Sectie Speciala sub controlul total al plenului CSM Din Terminator 1 SIIJ vom avea un Terminator 2 SIIJ care este imposibil de distrus
Prin proiectul ministrului Predoiu, majoritatea Liei Savonea din CSM își menține controlul asupra noului SIIJ. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a reușit să treacă în doar o săptămână proiectul de lege pentru desființarea Secției Speciale (SIIJ) prin Consiliul Superior al Magistraturii cu acceptarea însă a unui amendament esențial ce va garanta în continuare controlul majorității din CSM asupra dosarelor cu magistrați.

Joi, 10 februarie, gruparea dominată de fosta șefă a CSM, Lia Savonea, a propus, iar ministrul justiției a acceptat, ca procurorii noii Secții Speciale să nu mai fie selectați de către procurorii generali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai parchetelor Curţilor de Apel, cum era în varianta iniţială, ci de către plenul CSM. Vineri, 11 februarie, după o ședință aprinsă ce a durat aproape cinci ore, CSM a avizat favorabil noua formă a proiectului de desființare a SIIJ cu o majoritate de 11 voturi în favoare.

ADVERTISEMENT

Încă din dimineața zilei de vineri, mai multe asociații ale magistraților i-au cerut ministrului Predoiu să amâne avizarea proiectului de lege până când va sosi avizul Comisiei de la Veneția, așteptat în data de 18 martie. Proiectul însă a mers mai departe, iar acum ministrul Predoiu are avizul CSM, condiția pusă de către PSD pentru susținerea proiectului în Parlament.

Surse din magistratură au declarat pentru FANATIK că prin viteza cu care se încearcă parcurgerea tuturor etapelor legislative se încearcă, în fapt, votarea acestuia până în luna martie când trebuie să sosească avizul Comisiei de la Veneția, sesizată de către parlamentarii USR. Mai mult, s-ar încerca astfel și obținerea timpului necesar pentru o decizie favorabilă din partea Curții Constituționale în cazul probabil în care proiectul va fi atacat la CCR.

ADVERTISEMENT

Astfel, magistrații din CSM, care au criticat încă de la început înființarea SIIJ, au susținut în timpul dezbaterilor de vineri că prin faptul că dosarele de corupție nu se mai întorc la DNA, iar plenul CSM își menține controlul asupra numirilor din noua SIIJ, nu mai avem, în fapt, nicio desființare a acestei secții de parchet.

Trebuie subliniat că în dezbaterea pe tema desființării SIIJ, judecătoarea CSM Lia Savonea, Procurorul General al României, Gabriela Scutea, dar și șefa Curții Supreme, Corina Corbu, nu au intervenit deloc.

ADVERTISEMENT

Nu este o desființare, ci doar o reorganizare

Procurorul CSM Cristian Ban a susținut deschis că, în actuala formă a proiectului de lege, nu se poate vorbi de o desființare a SIIJ, ci de o reorganizare, „o atomizare a sa în mai multe SIIJ-ulețe”. În opinia sa, principala problemă rămâne faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu se întors la DNA, parchetul specializat să ancheteze aceste fapte. În ceea ce privește garanția oferită magistraților, prin faptul că procurorii noii SIIJ vor fi numiți de către plenul CSM, Cristian Ban susține că sunt trei mari probleme cu fundamentarea acestei decizii.

„Eu nu cred că trebuie să existe asemenea garanții. Atâta timp cât toate soluțiile, toate soluțiile procurorilor sunt supuse controlului ulterior unui judecător independent nu văd de ce ar fi necesară o astfel de garanție. În al doilea rând, atâta timp cât competența revine Parchetului General sau Parchetelor de lângă Curțile de Apel, structuri de parchet asupra activității cărora nu a existat niciodată vreo acuzație, vreo suspiciune, și deci, în mod logic, lipsește situația premisă în vederea instituirii unei astfel de garanții în sensul propus în proiectul de lege.

ADVERTISEMENT

În al treilea rând, garanția propusă prin proiect nu este una adecvată, fiind similară cu cea introdusă la înființarea SIIJ. Astfel, și la SIIJ procurorii sunt desemnați tot de către plenul CSM iar activitatea acestei structuri s-a dovedit falimentară. Și cum în plen judecătorii sunt majoritari, nu știu care sunt criteriile pe care un judecător le are atunci când poate numi un procuror la o structură de parchet. Și în prezent numirea în cadrul SIIJ se face în plenul CSM. Ori, după desființarea SIIJ, care este în faliment, să menții aceeași modalitate de selectare a procurorilor în noile stucturi apare ca o fractură de logică.

Nu există nicio explicație logică sau juridică de ce s-ar prefera ca o garanție o selectare a procurorilor de către plenul CSM, care are în componență majoritară judecători, precum și patru membri numiți politic. De ce s-ar prefera plenul, unde există și factor politic destul de mare, și o majoritate de magistrați de altă carieră, în detrimentul secției pentru procurori”, a susținut procurorul Cristian Ban, anunțând că avizează negativ proiectul ministrului Predoiu.

Un Terminator 2SIIJ imposibil de distrus

Judecătoarea Andrea Chiș, un alt magistrat care a criticat de la bun început înființarea acestei secții de parchet, a susținut că prin această aparentă desființare noul SIIJ va deveni o structură imposibil de distrus, însă una care își va păstra ineficiența. În cei patru ani de existență SIIJ nu a obținut nicio condamnare și nu a finalizat niciun rechizitoriu privind fapte de corupțe în magistratură. Mai mult însă, judecătoarea Andrea Chiș a subliniat că prin noua garanție de independență introdusă, aceea că plenul CSM va numi în continuare procurorii SIIJ, ideea de garant al Justiției se transformă în cea de control.

„Cred că această instituție SIIJ s-a născut, ca în povestea lui Christian Andersen, ca o rățușcă urâtă și unii au sperat să se transforme într-o lebădă, ceea ce nu s-a întâmplat. Azi, inclusiv cei care nu doresc desființarea ei sunt de acord că SIIJ nu a fost eficientă. Dacă ar fi să folosesc o metaforă, aș aminti de Terminator, pentru că din Terminator 1 SIIJ vom avea un Terminator 2 SIIJ care este imposibil de distrus. Este unul mai subtil cumva și creat cu mijloace mai performante. Aici ne situăm de fapt.

Esența proiectului stă în desemnarea de către plenul CSM a procurorilor noului SIIJ. Cerem garanții. Prima garanție din legea propusă de minister este să se întoarcă toate dosarele doar la parchetele obișnuite, DNA și DIICOT sunt scoase din ecuație din start. Nu este acest fapt o garanție în sine? Cum promovează acești procurori de la parchetele obișnuite? Nu printr-un concurs organizat de INM la fel ca și judecătorii? Este vreo influență politică în promovarea acestor procurori? Acești procurori de la parchetele de la curțile de apel și de pe lânga Înalta Curte au o carieră identică cu a judecătorilor, ei promovează pe bază de examen, fără niciun amestec al politicului. Acest lucru este o garanție în sine. Nu văd de ce este necesar ca plenul să-i mai audieze ca să vadă dacă au profilul necesar să ancheteze și niște judecători.

Sigur, Constituția spune că CSM este garantul independenței Justiției, dar trebuie să avem mare grijă să nu transformăm această garanție într-un control. Sistemul judiciar trebuie să fie independent și față de noi, garantul independenței sale. Prima noastră datorie este să-l facem independent și față de noi înșine”, a susținut Andrea Chiș în timpul dezbaterilor purtate în CSM.

SIIJ-ul va continua să existe într-o altă formă

Judecătorul Mihai Bălan a susținut că motivul real pentru care există un consens politic pentru proiectul ministrului Predoiu stă tocmai în faptul că această secție nu se desființează.

„Domnul ministru a spus că de-a lungul timpului au existat mai multe proiecte de desființare a SIIJ, care s-au lovit de opoziția CSM-ului, prin avizul negativ, fie de opoziția clasei politice, care nu admite consensul, și că acesta ar fi proiectul care va reuși ceea ce nu s-a reușit până acum. Dar dumnealui știe, și noi știm, că acest consens se datorează exact acestui lucru: că nu desființează, ci reorganizează această secție într-o altă formă, numai și numai, pentru a închide un capitol rușinos din istoria organizării sistemului judiciar și pentru a da impresia, pe care nimeni nu o va avea în realitate, că ne-am îndeplinit obligațiile pe care noi ni le-am asumat”, a spus judecătorul Mihai Bălan.

Ministrul Predoiu a declarat la începutul ședinței din CSM că a hotărât să nu mai aștepte avizul Comisiei de la Veneția pentru că există deja trei astfel de avize pe tema SIIJ și a susținut că la minister există „capacitatea intelectuală” pentru a înțelege aceste avize. În răspuns judecătorul Mihai Bălan i-a citit ministrului paragraful 68 din ultimul aviz al Comisiei: „Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT, și înțelege că primul pas în această reformă este desființarea SIIJ”.

Judecătorul a subliniat că prin păstrarea de facto a acestei structuri de parchet se consființește inexistența statului de drept în România, prin crearea unui categorii speciale – magistrații – ce beneficiază de garanții speciale.

„Comisia de la Veneția și toate organismele internaționale care s-au opus de la început înființării acestei secții ne-au spus constant și ferm – desființați această structură, nu este necesară, creează o presiune la adresa magistraților și redați competența celorlalte parchete. În opinia întregii Europe un stat de drept presupune instituții care funcționează în mod egal pentru toată lumea. Prin acest proiect de lege, prin crearea unei structuri paralele pentru investigarea magistraților în materie penală, de fapt, se consfințește inexistența statului de drept în România. Autoritățile nu au ele încredere în structurile de parchet și în instanțe până la urmă care verifică toate actele emise de parchete”, a mai spus magistratul.

Judecătorul a subliniat că dacă politicienii vor susține acest proiect de lege atunci o vor face tocmai pentru faptul că în realitate SIIJ-ul nu va fi desființat. În opinia sa există deja un echilibru de putere și control în interiorul sistemului judiciar, care are toate instituțiile necesare pentru a se asigura că nu vor exista abuzuri.

„Există deja un sistem de echilibru al puterii în sistemul judiciar: DNA face anchete contra magistraților, dacă le temporizează sau nu le fac corect, pe acestea din urmă le va sancționa instanța, dar între timp, pentru neregulile administrative există o Inspecție Judiciară, ce poate inerveni în timp util, există un CSM care verifică atât activitatea parchetelor cât și a Inspecției Judiciare. Acest control este singura garanție normală într-un stat de drept și nu înființarea unor categorii speciale, chiar și pentru noi.

Faptul că politicienii vor achesa până la urmă la acest proiect nu este rezultatul unei schimbări de optici, a înțelegerii în timp a faptului că această stuctură nu era necesară și nici nu a funcționat, ci pur și simplu este încercarea, inabilă spune eu și care nu va ține în fața niciunui organism internațional, de a bifa formal îndeplinirea unei condiții și de spune formal că am rezoltat totul. Ei vor fi mulțumiți doar pentru faptul că SIIJ-ul va continua să existe într-o altă formă”, a susținut judecătorul Mihai Bălan.

O cale de a atinge obiectivul principal

În ceea ce-l privește pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu și-a apărat proiectul în fața criticilor venite din partea magistraților susținând că este singura cale realistă de a atinge un obiectiv esențial pentru România, cerând maturitate pentru depășirea acestui blocaj.

„Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”, a precizat ministrul Justiţiei.

El a susținut că nu poate exista o variantă care să mulțumească pe toată lumea și că actualul proiect este singura alternativă realistă. Predoiu a amintit de proiectul precedent de desființare a SIIJ care, după ce a primit avizul negatic din partea CSM, a rămas blocat în parlament.

„Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată. Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul justiţiei.

Predoiu își ia aliat gruparea Savonea

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat vineri, 11 februarie, pe pagina sa de Facebook, faptul că ministrul Cătălin Predoiu a acceptat amendamentul dorit de gruparea Savonea prin care plenul CSM își va menține controlul și asupra noului SIIJ.

„Cătălin Predoiu își ia aliat gruparea Savonea din CSM pentru a apăra interesele PSD-PNL-UDMR și ale lui Klaus Iohannis, amanetând astfel independența justiției. Cătălin Predoiu a anunțat că a acceptat deja amendamentele CSM, mai exact ale aripii Savonea din CSM. Aceste amendamente nu fac decât să sporească puterea acestei grupării antireformatoare din CSM în privința desemnării procurorilor care vor prelua activitatea SIIJ.

Cum credeți că va arăta noua structură de investigare a magistraților dacă procurorii care vor lucra acolo vor fi aleși de plenul CSM, nu de Secția pentru procurori? Va fi o altă Inspecție Judiciară, cu anchete țintite către judecătorii și procurorii curajoși și independenți.

Disperarea cu care unii membri ai CSM și PSD-PNL-UDMR vor să ciuntească definitiv competența DNA, astfel încât DNA să nu poată ancheta magistrați, ascunde putregaiul de la cel mai înalt nivel al justiției din România. Politicienii vor protecție față de unele anchete sau în dosarele având ca obiect achizițiile publice și modul de cheltuire a banului public, iar unii magistrații care oferă acest scut vor, la rândul lor, protecție în fața DNA (așa-zisele garanții). E atât de simplu”, a scris Stelian Ion.

ADVERTISEMENT